Ialomiţianu: Acordul cu FMI se va suspenda sau rupe definitiv, dacă nu se fac progrese în două luni

„Parlamentarii de la putere şi-au schimbat tonul (după ieşirea presei -n.r.), au devenit mai concilianţi, pentru că şi-au dat seama că nu mai sunt la televiziune, şi au spus că este bine că se prelungeşte actualul acord şi se va face un alt acord (…) Dar cele trei organisme doresc angajamente ferme (…) Dacă în următoarele două luni nu se văd progrese semnificative, putem vedea suspendarea sau chiar ruperea acordului (…) Guvernul a cerut prelungirea, dar în momentul în care se aprobã în board, reformele structurale trebuie realizate, cu privatizãrile, cu CFR Marfã”, a spus Ialomiţianu imediat la finalul întâlnirii misiunii FMI, CE şi BM cu parlamentarii din Comisia de buget-finanţe din Camera Deputaţilor.

El a explicat că la începutul întâlnirii discuţiile au fost mai tensionate întrucât foarte mulţi dintre parlamentarii de la putere se găsesc în continuare în campanie electorală şi „există foarte multă ipocrizie” în declaraţiile publice, întrucât toţi ştiu cât de important este acordul cu FMI.

„Au criticat şi majorarea TVA (la începutul discuţiilor – n.r.), dar actualul buget este construit pe TVA majorat, de 24%”, a adăugat Ialomiţianu.

Fostul ministru al Finanţelor a arătat că niciuna dintre promisiunile electorale nu a fost acceptată de Fondul Monetar Internaţional, sugerând că, de fapt, autorităţile nici nu au îndrăznit să propună vreuna dingtre măsurile de reducere a fiscalităţii.

La începutul discuţiilor, preşedintele Comisiei de buget din Camera Deputaţiilor, liberalul Dan Radu Ruşanu, a criticat dur FMI pentru măsurile de privatizare propuse şi pentru cum s-a derulat precedentul acord, în replicã şeful misiunii FMI, Erik de Vrijer, afirmând că acuzele sunt fără temei şi a cerut ieşirea presei.

După încheierea întâlnirii, Ruşanu a făcut cu totul alte declaraţii, arătând că întrg spectrul politic susţine acordul cu FMI, care conferă credibilitate României în faţa investitorilor străini şi permite statului să se împrumute la costuri scăzute.

„Şi puterea şi opoziţia am fost de acord că este necesar pentru România prelungirea acordului pentru a recăpăta încrederea investitorilor străini şi a ne împrumuta ieftin de pe pieţele externe (…) Toţi am fost de acord că trebuie să continuăm privatizările celor cu pierdere, CFR Marfă… Dar, ca o idee personală, am spus că nu este momentul oportun că privatizăm societăţile care au profitabilitate, dar care sunt căpuşate. Trebuie eficientizate, să le pşui nişte ţinte de eficientizare clare”, a declarat Ruşanu la finalul întâlnirii.

El a precizat că toate aceste aspecte vor fi discutate la următoarea vizită a experţilor FMI, în martie – aprilie, când aceştia ar urma să revină la Bucureşti pentru a verifica stadiul implementării măsurilor discutate în această misiune.

Ruşanu a povestit că experţii FMI au explicat măsura de listare a 15% din titlurile Transgaz prin nevoia de investiţii la nivelul acestei companii, în condiţiile în care statul nu dispune de resursele necesare, dar liderul PNL nu s-a arătat convins de acest argument. El a precizat însă că statul va rămâne în continuare cu 67% din titlurile companiei.

„Suntem de acord cu toate privatizările societăţilor cu capital de stat care aduc pierdere”, a conchis Ruşanu.

La începutul discuţiilor cu experţii instituţiilor financiare internaţionale Ruşanu a fost foarte vocal împotriva măsurilor cerute de FMI şi a acrodului care s-a derulat începând cu 2009.

„Noi am mai facut privatizări, să nu spun sub presiunea, sun influenţa instituţiilor financiare internaţionale, care ne arată că nu au fost deloc avantajoase. Cu toate că se ştie ca statul este cel mai prost administrator, noi am făcut privatizări, dar nu s-au făcut investiţiile promise (…) la gaz, de exemplu, unde avem Gaz de France şi E.ON Gaz, nu s-au fãcut investiţiile promise. Serviciile sunt la fel de proaste ca înainte, când erau la stat, pentru că aceste companii au sacrificat investiţiile şi calitatea serviciilor pentru profituri, şi au obţinut profituri cu două cifre (…) Am înlocuit monopolul de stat cu cel privat (…) Ca o ironie, acest monopol este al unor companii cu capital de stat, Gaz de France, E.ON…”, a spus Dan Radu Ruşanu la începutul discuţiilor cu delegaţia FMI.

El a continuat să critice instituţia financiară internaţională pentru programul derulat începând cu 2009, arătând că s-a făcut o „greşeală enormă” în cadrul înţelegerii din urmă cu patru ani.

„Orice student la economie ştie că într-o perioadă de criză nu se cresc impozitele şi taxele. Creşterea TVA la 24% şi tăierea salariilor cu 25% nu puteau aduce creştere economică. Aceste măsuri nu au fost impuse de FMI, dar, citez: «Au fost acceptate de noi»”, a completat Ruşanu.

Vicepreşedintele PNL a mai spus că limitările bugetare impuse de instituţiile financiare internaţionale pentru acest an nu sunt menite să readucă creşterea economică în România, afirmând că ajustarea deficitului faţă de 2012 este mult prea mare pentru condiţiile economice actuale.

Pptrivit proiectului de buget pentru acest an aprobat recent de Guvern, veniturile la bugetul general consolidat sunt estimate la 209,2 miliarde de lei, iar cheltuielile la 222,6 miliarde de lei, deficitul urmând sã scadã la 2,1% din PIB.

În replică, şeful misiunii de evaluare a FMI, Erik de Vrijer, vizibil iritat de acest debut al discuţiilor, a apreciat că afirmaţiile lui Ruşanu sunt false, iar pentru ca întâlnirea să poată continua constructiv a cerut să se desfăşoare în absenţa presei.

„Înţeleg că aveţi motivele dumneavoastră de a spune aceste lucruri, care sunt afirmaţii lipsite de temei (…) Eu ştiam că participăm la o întâlnire fără presă. Dacă vreţi să avem un schimb de opinii constructiv, aş dori să continuăm discuţia fără reprezentanţii media”, a spus de Vrijer.

După afirmaţiile şefului misiunii FMI, care a sugerat că Ruşanu nu doreşte decât o mediatizare fără temei, preşedintele Comisiei şi-a întrebat colegii dacă sunt de acord ca discuţiile să continue în lipsa presei şi a decis fără vot să evacueze reprezentanţii media.