„În scrisorile cu FMI şi Comisia Europeană este trecută o frază: când situaţia economică va permite, luăm în calcul majorarea pensiilor şi a salariilor. Trebuie să aşteptăm finalul treimestrului întâi şi să vedem şi rezultatele financiare ale companiilor, în baza cărora se plătesc impozitele. Trebuie să ne asigurăm că aceste majorări mai pot fi plătite şi anul viitor. În acest an e nevoie de o creştere economică de cel puţin 2%”, a afirmat Ialomiţianu, în pauza unui seminar pe teme fiscale.
Ministrul Finanţelor a adăugat că nu se doreşte repetarea situaţiei din 2008, când o serie de majorări salariale şi de pensii au pus bugetul în imposibilitatea de a acoperi angajamentele faţă de populaţie.
În ciuda informaţiilor că FMI ar fi redus estimarea de creştere economică la 1%, Ialomiţianu susţine că nu vor fi necesare măsuri suplimentare de reducere a cheltuielilor sau creştere a veniturilor, întrucât construcţia bugetară a fost construită asumând o plafonare a exporturilor, bazându-se în principal pe investiţiile publice şi absorbţia fondurilor europene.
Pe de altă parte, Ialomiţianu nu exclude o îngheţare a salariilor chiar în condiţiile unei evoluţii bune a veniturilor şi rezultatelor financiare ale companiilor, arătând că decizia va fi luată de coaliţia de la guvernare, fiind încă valabilă alternativa de a se aplica o reducere a contribuţiilor de asigurări sociale, care să stimuleze crearea de noi locuri de muncă.
Deşi nu a comentat în mod direct informaţia privind noua prognoză de creştere economică a FMI, Ialomiţianu a lăsat să se înţeleagă că cifrele vehiculate nu sunt cele convenite în urma discuţiilor.
El a amintit că încasările bugetare au evoluat foarte bine în luna ianuarie, ca urmare a măsurilor de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale.