Iancu, CNR-CME: Trebuie să reanalizăm fundamental sistemul de transport al energiei din România şi să electrificăm tot ce se poate

 Dezvoltarea sistemului de transport al energiei din România trebuie reanalizată fundamental, în contextul în care UE şi-a planificat o creştere foarte mare a ponderii energiei regenerabile, concomitent cu utilizarea şi stocarea de noi surse, precum hidrogenul, a declarat, joi, Iulian Iancu, preşedintele Comitetului Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME).

El a participat la conferinţa online „Transportul energiei electrice – impactul major în tranziţia din sectorul energiei”, organizată de CNR-CME şi Transelectrica.

„UE şi-a propus ca, în 2050, 85% din energia electrică să fie din surse regenerabile, ceea ce este de neimaginat astăzi şi poate părea de science fiction pentru unii dintre noi, dar este o ţintă, iată, asumată”, a arătat el.

Pentru a atinge aceste deziderat, 30% din cadrul financiar multianual este dedicat subiectului energie-schimbări climatice şi 37% din banii din Planul de Redresare şi Rezilienţă, din totalul de 1,7 trilioane de euro în total, vor merge în această direcţie.

„Aceste aspecte nu se adresează doar bugetului UE, ci se adresează deopotrivă sectorului asigurărilor, sectorului bancar, de pensii şi oricărui fond de investiţii privat”, a precizat Iancu.

În ceea ce priveşte hidrogenul, UE şi-a propus ca, de la 2%, să se ajungă în 2030 la 14% din mixul energetic.

„Se doreşte ca instalaţiile de electroliză, care acum sunt la niveluri foarte mici, să se ajungă la 40 de GW şi la 10 milioane tone utilizare în industria energofagă, respectiv oţel, îngrăşăminte chimice şi transporturi. UE şi-a propus inclusiv coridoare de transport şi conducte de transport al hidrogenului”, a mai spus oficialul CNR-CME.

De asemenea, la finalul anului trecut, UE a lansat strategia privind offshore wind, adică producţie de energie eoliană în parcuri amplasate pe mare.

„Aici vorbim de modificări la care trebuie supus sistemul de transport energie din România pentru că, printre mările cu potenţial la nivelul UE, este inclusă Marea Neagră, unde se estimează 70 GW potenţial. UE îşi propune să ajungă în 2030 la 210 GW de la 40 GW în prezent, iar în 2050 să ajungă la 1.200 GW. Sunt dimensiuni aproape incredibile, pentru aceasta România trebuie să se pregătească. Aceste parcuri eoliene offshore înseamnă, în afară de montare, activitatea de proiectare, întreţinere exploatare, interconectare cu sistemul energetic naţional, în paralel şi stocare cu hidrogen”, a continuat Iancu.

Astfel că este nevoie de o regândire a sistemului de transport al energiei din România, a subliniat el, având în vedere că în zona Dobrogei sunt deja concentrate multe capacităţi de producere a energiei regenerabile, centrala de la Cernavodă şi iată că vine şi offshore wind.

„Este o provocare pentru sectorul energetic naţional, presupune investiţii uriaşe pe partea de stocare şi transport hidrogen şi modificare integrală a planului de dezvoltare şi investiţii a Transelectrica. Trebuie să trecem la reanalizarea fundamentală a modului de dezvoltare a sistemului naţional de transport al energiei din România, având în minte că UE şi noi toţi ne propunem ca la capătul acestei tranziţii să fie energia electrică, iar pentru asta trebuie să se electrifice tot ce se poate electrifica, fondurile de inovare sunt dirijate către electrificarea a ceea ce astăzi nu ştim să electrificăm”, a susţinut Iancu.

Astfel vom ajungem să folosim de la monoscootere pe hidrogen, până la autoturisme, camioane, vapoare, trenuri, avioane cu hidrogen şi cu energie electrică, a conchis el.