Blocajul urbanistic din București a dus la scăderea contribuției sectorului construcțiilor și tranzacțiilor imobiliare la PIB. Iancu Guda: Așa cade o industrie

Blocajul administrativ și incertitudinea climatului urbanistic se reflectă și în aportul direct al industriilor construcțiilor și tranzacțiilor imobiliare la formarea PIB-ului din București. Astfel, dacă în 2019, acesta se situa la 14,2%, în 2020 a ajuns la 14%, iar în 2021 la 13,3%.

“Această situație cu PUZ-urile, noi sau cele care erau în derulare, care sunt practic blocate, se vede deja în valoarea adăugată diminuată generată de această industrie în Bucuresti. Dacă vi se pare puțin, să stiți că este enorm. Și am să vă dau un exemplu: stiți cât reprezenta sectorul agriculturii în anii ’90? 25%, iar acum 4%, deci 0,6% pe an. Așa cade o industrie. Opinia mea, documentată întrun studiu, este că efectul va fi unul de bulgare care crește exponențial. Cu fiecare zi în care acest blocaj persistă, efectele o să fie exponențiale”, a declarat analistul Iancu Guda în cadrul unui eveniment pe teme imobiliare organizat de BREC.

La nivel național, industriile construcțiilor și tranzacțiilor imobiliare au fost foarte dinamice în ultimii ani, arată studiul realizat de Guda, și au contribuit cel mai mult la revenirea economiei după impactul pandemiei Covid-19. Aceste sectoare au înregistrat cea mai mare creștere a locurilor de muncă în 2021 comparativ cu anul 2019 (+80.703 noi locuri de muncă), cea mai mare creștere a veniturilor (+90 miliarde de lei), cea mai mare creștere a soldului activelor fixe (+44 miliarde de lei), reflectând cele mai mari investiții comparativ cu orice alt sector de activitate. Datele statistice arată că deși la nivel național a existat un trend ascendent, Bucureștiul a înregistrat o scădere considerabilă.

Având în vedere polarizarea acestui sector ( 95% din companii au venituri sub 1 milion euro, reprezentând 29% din total venituri), scăderea numărului de autorizații de construire determină ca 9 din 10 companii active în sectoarele analizate, care își desfășoară activitatea în București, să fie expuse riscului de insolvență. Principala vulnerabilitate a acestor companii este dimensiunea redusă, în contextul unui grad de îndatorare foarte ridicat (aproape 80%).

Estimarea pierderilor pentru veniturile fiscale este de 17,2 miliarde de lei (3,45 miliarde de euro), în timp ce pierderea întreagă de valoare adaugată în economie este de aproximativ 52 de miliarde de lei (10,4 miliarde de euro) pentru 2022-2026. ”Costurile de oportunitate sunt enorme, în condițiile în care veniturile fiscale potențiale care se pot pierde s-ar putea orienta către construcția a 5 spitale, 5 licee și 10 școli primare cu grădinițe, în fiecare sector din București. Alternativ, cu aceste fonduri se poate reface întreaga rețea uzată de termoficare a Bucureștiului”, a declarat analistul financiar Iancu Guda în cadrul conferinței BREC.

Apartamentele se vor scumpi

Pe lângă anularea PUZ-urilor de sector, anularea Planului Urbanistic General poate duce la noi probleme, atrag atenția dezvoltatorii imobiliari. Oportunitatea și cererea constantă poate duce la o creștere de preț pentru locuințele noi, în contextul unui stoc redus de apartamente.

“Va fi un dezastru pentru București dacă se anulează PUG-ul. Se va construi doar în baza codului civil și unei Hotărâri de Guvern din 1996, adică ne întoarcem în trecut și este destul de dificil pentru București.  Așa cum spunea Iancu Guda, suntem în top zece capitale europene, este inadminsibil astăzi să nu putem să contruim.

De curiozitate, am făcut ieri o mică cercetare asupra autorizațiilor de construcție emise de primăria sectorului 1 și am constatat că dacă în 2019 primăria a aprobat construcția a 4.473 de apartamente noi, în 2022 undeva la 2.000 din care 750 sunt ale Akcent Development, care vor fi construite în etape. Și asta doar în sectorul 1. De la 79 de autorizații de construire în 2019, la 27 în 2021. Ce ne spune lucrul acesta când ne uităm și la datele de la INS și ANCPI ? Ne spune că va fi un adevărat dezastru în București. Nu vom mai avea apartamente în viitor”, a declarat Antoanela Comșa, președintele dezvoltatorului Gran Via și AREI, care a anunțat în vară că investitorii spanioli pe care îi reprezintă nu mai doresc să investească în București, tocmai datorită acestui blocaj urbanistic.

„Cred că trebuie, ca și industrie, să asigurăm că modificăm legislația în așa fel încât să nu se mai întâmple ce s-a întâmplat în București până acum. S-a pus aici problema de PUZ-uri, dar nu am discutat de elefantul din cameră, care sunt ONG-urile, care sunt necesare în parcursul unei societății, dar există acel procent care efectiv ne creează probleme fără un scop precis. Trebuie să lucrăm la legislație”, a declarant Tinu Sebeșanu, CEO Impact Contractor & Development.

Acesta mai spune că se pune o presiune și pe prețuri, mai ales că în următorul an și jumătate se vor epuiza autorizațiile, iar oferta va fi mică, iar cererea mare.

În plus, elaborarea unui nou PUG, care nu poate fi făcută mai devreme de trei, patru ani, la care se adaugă și perioada necesară pentru eliberarea de autorizații de construcție, ceea ce face ca în următorii ani să ani să se construiască mai puțin.

“Chiar dacă vine o administrație nouă, sunt sute de autorizații și avize în așteptare, va trebui doar doi ani numai ca să le citească. Mai devreme de trei ani, un nou PUG nu putem avea.  Asta înseamnă că în următorii șapte-opt ani nu scoatem nimic în piață”, a adaugat Tinu Sebeșanu.