Iancu: Liberalizarea preţului gazelor naturale va pune pe butuci salvarea sistemelor centralizate de alimentare cu apă caldă şi căldură

Economica.net
01 03. 2017
gaze_765849309857483920_82655800

‘Provocările cu care ne confruntăm toţi la nivelul Uniunii Europene, la noi s-au agravat, s-au accentuat şi pot spune să suntem într-o situaţie de risc maxim. Mă refer aici la faptul că, deşi Uniunea Europeană şi-a asumat un rol de lider al nivel mondial în domeniul energetic şi şi-a propus să fie furnizorul numărul 1 al lumii de tehnologie de înaltă eficienţă şi pentru valorificarea surselor regenerabile, totuşi a schimbat ţintele. În aceste condiţii, unde ne aflăm noi? Cred că în punctul cel mai de jos, din păcate. De ce spun acest lucru? Noi am plecat de la 325 de sisteme centralizate de alimentare cu căldură şi mai sunt azi 64, şi, în permanenţă, pierderea de consumatori continuă. Suntem la momentul în care noi discutăm, în aceste zile, de liberalizarea totală a preţului la gaze naturale cu patru ani înainte de vreme şi punem pe butuci orice discuţie de acest fel pe care o facem noi astăzi, la nivelul autorităţilor locale, de a salva sistemele centralizate de alimentare cu apă caldă şi căldură’, a menţionat Iancu.

Potrivit deputatului, ţări precum Germania, Anglia şi Franţa folosesc, şi la ora actuală, scheme de susţinere a consumatorului casnic, iar România îşi propune să treacă la liberalizare ‘subit, peste noapte’, în condiţiile în care Polonia are ca termen anul 2024.

‘Suntem noi o excepţie în Uniunea Europeană? Polonia are termen anul 2024 de liberalizare. Germania, Anglia şi Franţa folosesc şi astăzi scheme de susţinere a consumatorului casnic. Avem noi salariile de zece ori mai mari decât ale nemţilor şi ne permitem să trecem la o liberalizare subită, peste noapte, a preţului la gazele naturale? Avem puse în funcţiune scheme şi sisteme de funcţionare ale unei pieţe de gaze care să permită să intru pe platformă să aleg de la orice furnizor cantităţi de gaze? Nu am niciuna dintre aceste pârghii. Riscul este maxim. În ce tip de piaţă suntem aruncaţi, cu doi producători care au 93% cotă de piaţă în România. Astăzi, dacă intraţi pe site-ul Enel, veţi vedea că ei sunt şi furnizori de gaze şi fac achiziţii de gaze la preţul de 87,5 lei. Cât este gazul astăzi la consumatorul casnic? 60 de lei. Facem o creştere de 25% numai uitându-ne acum pe un site să vedem în ce pericol suntem aruncaţi?’, a susţinut Iulian Iancu.

Acesta a precizat, totodată, că domeniul energetic din România trebuie să pună accent şi mai mult pe consumator.

‘În momentul de faţă, am reluat toate legile-cadru care reglementează domeniul energetic, dar, în aceeaşi măsură, ne adresăm şi consumatorului. Un capitol distinct în această strategie ar trebui să fie cel de informare a consumatorului, de educare a consumatorului şi de oferte către consumator, în sensul de a înţelege, de a şti ce avantaje pot fi oferite pentru a-şi reduce efortul lui lunar, în lupta aceasta cu creşterea preţurilor la energie. În al doilea rând, comunicarea autorităţilor să se transforme într-o platformă permanentă de informare, începând de la gospodine până la sistemul informatic din casă care poate să comunice cu furnizorul de utilităţi. Google a intrat în această luptă, de a fi un furnizor integrat de utilităţi (telecomunicaţii, apă, căldură, energie electrică, gaze naturale), din care oferă gratuit serviciile pentru energie electrică. A fost un şoc când au prezentat în Germania această intenţie a lor. Deci, dintr-o dată vedem că se schimbă viziunea faţă de consumator’, a subliniat Iancu.

Reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, ai instituţiilor de reglementare din domeniul energiei, dar şi din companiile de profil participă, miercuri, la Palatul Parlamentului, la forumul intitulat ‘Strategia Energetică a Capitalei’.

Temele abordate în cadrul evenimentului vizează eficienţa energetică şi alinierea la normele europene – priorităţi pentru Strategia Energetică a Capitalei, eficientizarea resurselor alternative de energie, strategia Guvernului privind atragerea de investitori şi operatori privaţi în domeniu şi, nu în ultimul rând, nevoile şi oportunităţile de finanţare pentru infrastructura şi reabilitarea termică în Bucureşti.