Liberalizarea totală a preţurilor energiei electrice pentru populaţie ar putea aduce în 2017 facturi mai mici şi servicii noi

Calendarul stabilit în 2012 prevede liberalizarea completă a preţurilor de la 31 decembrie 2017, în condiţiile în care, în prezent, 70% din preţul de pe facturile consumatorilor casnici provine din piaţa liberă şi 30% este preţ reglementat de ANRE.

Potrivit calendarului, ponderea energiei din piaţa liberă va ajunge la 80% de la 1 ianuarie 2017 şi la 90% de la 1 iulie.

Liberalizarea preţurilor reprezintă o oportunitate pentru jucătorii care vor să intre pe o piaţă dominată în prezent de patru companii, care deţin cele opt distribuţii regionale de electricitate: Electrica (Muntenia Nord, Transilvania Sud şi Transilvania Nord), Enel (Muntenia Sud, Banat şi Dobrogea), E.ON (Moldova) şi CEZ (Oltenia).

„Liberalizarea, din punct de vedere legal, este în funcţiune din 2007. Din 2007, orice consumator, industrial sau casnic, avea dreptul să-şi aleagă furnizorul şi să-l schimbe. Totul a avut un trend crescător, până la 60%, şi apoi s-a plafonat. ANRE a dorit cumva să accelereze această liberalizare şi a luat o hotărâre să facă o liberalizare în trepte”, a comentat pentru News.ro preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), Ion Lungu.

Însă liberalizarea va aduce beneficii populaţiei doar dacă se traduce printr-o creştere a concurenţei, iar unele evoluţii în acest sens pot da speranţe consumatorilor.

Directorul general al Tinmar, Augustin Oancea, a declarat la finalul lunii noiembrie, într-un interviu acordat agenţiei News.ro, că cel mai mare furnizor privat de energie din România intră pe piaţa consumatorilor casnici de energie electrică cu o ofertă menită să atragă clienţii români, oferind discounturi de până la 30% la costul electricităţii faţă de preţul reglementat şi pachete de servicii incluse în pachetul de bază, inclusiv scutirea pentru câteva luni de la plata facturilor în caz de concediu medical sau şomaj.

Este cea mai importantă mişcare de pe piaţa românească a energiei din această perioadă, cu mai mult de un an înainte de liberalizarea completă a preţurilor energiei electrice pentru consumatorii casnici.

„La trecerea din piaţa reglementată în piaţa liberă, în general – şi este valabil la orice produs – există diferenţe destul de mari. Se pot obţine discounturi de până la 30%, în funcţie de zona de unde vii. Preţurile vor scădea, vor ajunge aproape de preţurile bursiere”, a afirmat Oancea, în interviul acordat News.ro.

Scăderea preţurilor va fi generată de schimbarea modului de calcul şi de raportare, iar singura referinţă va fi preţul de la bursă, la care se adaugă marjele obişnuite pentru orice piaţă concurenţială.

Compania are, însă, ambiţii înalte pe o piaţă care este abia la începuturile competiţiei, având o ţintă de un milion de clienţi până la finalul lui 2017 şi de trei milioane de clienţi în cinci ani, din 8,6 milioane de clienţi casnici existenţi.

Dacă ţinta va fi atinsă, Tinmar ar deveni, practic, liderul pieţei. În prezent, Electrica are peste 3 milioane de clienţi, iar Enel este aproape de acest prag, însă este greu de crezut că, după liberalizarea pieţei şi apariţia unui număr mare de competitori, vor mai exista doi jucători cu peste 3 milioane de consumatori fiecare.

Şi alţi furnizori privaţi de electricitate ar putea fi tentaţi să intre pe o piaţă de aproape 9 milioane de consumatori care îşi pot schimba în orice moment furnizorul de energie electrică.

Specialiştii estimează că, după o perioadă, preţurile pentru consumatorii casnici se vor stabiliza în funcţie de cotaţiile electricităţii de la bursă, aşa cum s-a întâmplat în cazul liberalizării preţurilor pentru consumatorii industriali.

Pentru companii, liberalizarea pieţei electricităţii s-a încheiat la finalul anului 2014.

„La sfârşitul anului viitor, când toată energia va fi achiziţionată din piaţa liberă, un furnizor care vinde în baza unui contract nereglementat, ci pur şi simplu negociat, are cam acelaşi preţ de energie. Pentru că şi cea la tarifele reglementate, dar şi cea la tarifele negociate va fi luată din acelaşi loc, din piaţă. Şi atunci, fiind luată din piaţă, preţurile sunt cam la fel”, a menţionat şeful AFEER.

Şi actualii distribuitori regionali admit că liberalizarea va însemna mai multe opţiuni pentru consumatorii casnici, în primul rând.

„S-ar putea să fie mai mulţi furnizori de serviciu universal pentru aceeaşi zonă şi, în acelaşi timp, există ofertă pe piaţa liberă pentru toată lumea, de la fiecare furnizor în parte”, a declarat pentru News.ro directorul comercial al Electrica Furnizare, Mihai Beu, care este şi membru în board-ul AFEER.

Pentru actualii distribuitori regionali, liberalizarea înseamnă o provocare, care îi forţează să ia măsuri pentru a rămâne competitivi.

Recent, directorul general al Electrica, Dan Cătălin Stancu, a declarat, într-un interviu acordat News.ro, că grupul Electrica, care deţine trei dintre cele opt distribuţii regionale de energie electrică, va vinde de anul viitor şi gaze naturale, urmând să pregătească pachete complexe în acest sens.

În plus, compania analizează intrarea pe alte pieţe complet noi, „mai departe de zona de utility”.

„Pe furnizare, eu cred cu tărie că vremea companiilor de gaz sau electricitate sau telecom single utility (un singur tip de commodity) a trecut de mult. De aceea, şi pentru noi, unul din obiectivele de bază ale anului viitor este să devenim o companie de multi-utility”, a afirmat Stancu, în interviul acordat News.ro.

Dacă liberalizarea creează premisele unor preţuri corecte pentru consumatorii casnici, care să reflecte evoluţia preţurilor din piaţă, pe baza cererii şi ofertei, unii specialişti speră că o piaţă liberă a distribuţiei va forţa şi o restructurare şi eficientizare a producţiei.

În prezent, producătorii de energie sunt în mare parte controlaţi de stat, iar dintre aceştia, unii sunt profitabili (Hidroelectrica şi Nuclearelectrica), iar alţii pe pierderi sau în colaps (Complexul Energetic Oltenia şi Complexul Energetic Hunedoara).

Tocmai o astfel de structură dezechilibrată a ofertei poate crea şi vulnerabilităţi, în cazul unor fluctuaţii mari de preţuri pe bursa de energie.

O creştere importantă a cotaţiilor la bursă i-ar lovi puternic pe consumatorii săraci, rămaşi fără protecţia preţurilor reglementate. Pentru aceştia, denumiţi „consumatori vulnerabili” în jargonul Comisiei Europene, statul român ar fi trebuit să instituie un mecanism de protejare, prevăzut de reglementările Uniunii Europene.

Reglementările europene prevăd ca toate statele membre să-şi identifice proprii lor consumatorii vulnerabili, însă România nu a definit nici până acum, din punct de vedere legal, această categorie care ar trebui protejată, teoretic, de fluctuaţiile preţurilor pe piaţă,.

Consumatorul vulnerabil trebuia definit de Ministerul Muncii în urma unor discuţii între mai multe ministere, inclusiv cel al Finanţelor şi cel al Energiei, prin fixarea unui prag minim de venit pe persoană sub nivelul căruia consumatorul era considerat vulnerabil.

Însă proiectul s-a blocat deoarece, în România, peste 50% din populaţie ar putea fi considerată ca făcând parte din categoria consumatorilor vulnerabili şi, în consecinţă, ar putea fi subvenţionată de stat pentru facturile la energie electrică şi gaze naturale, ceea ce ar însemna un cost considerat prea mare pentru bugetul de stat, au declarat, pentru News.ro, surase din piaţă.

Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei în 2014, a declarat în luna iunie 2016 că pragul ar trebui fixat la 300 de euro, adică persoanele care câştigă sub acest nivel ar trebui declarate consumatori vulnerabili de energie.

Nicolescu propusese Comisiei Europene, în 2014, să stabilească un consumator vulnerabil de energie la nivel european şi să acorde fonduri europene pentru plata facturilor europenilor săraci, în condiţiile în care bugetul României n-ar putea suporta o astfel de povară.

Propunerea nu a fost acceptată, astfel că românii săraci vor rămâne vulnerabili în cazul scumpirii energiei.