Liviu Dragnea află vineri sentinţa în dosarul „Referendumul”
Ultimul termen al procesului a avut loc pe 8 aprilie, însă completul de judecată condus de Livia Stanciu a decis să amâne pronunţarea sentinţei cu două săptămâni, pentru a da posibilitate avocaţilor să depună la dosar concluzii scrise.
În cadrul dezbaterilor din sala de judecată, Liviu Dragnea şi-a declarat din nou nevinovăţia şi a solicitat magistraţilor să fie achitat.
‘Vă rog să nu luaţi în seamă caracterizarea care mi-a fost făcută de către DNA. Nu asta e atitudinea mea faţă de oameni. Mărturie stă cariera mea. În ceea ce priveşte îndemnul oamenilor de a venit la vot, aceasta este o obligaţie legală a partidelor şi este important pentru democraţie. Peste tot în lume, partidele îndeamnă lumea să vină la vot. Nu cred că astfel de fapte pot fi condamnate. Cât despre foloasele necuvenite, la referendum a fost o confruntare dură între preşedinte şi popor. Oamenii au mers să hotărască dacă preşedintele rămâne sau nu în funcţie. Nu am încălcat nicio prevedere legală. Nici măcar nu am avut intenţia şi nici nu am îndemnat pe alţii. Vă solicit achitarea’, a spus atunci Liviu Dragnea.
De cealaltă parte, procurorul de şedinţă a cerut ca Dragnea să fie condamnat la închisoare cu executare, arătând că limitele pedepsei infracţiunii care ar fi fost săvârşite de liderul PSD se încadrează între 3 şi 5 ani.
Procurorul a susţinut că Liviu Dragnea a avut o conduită ‘ilicită’ şi s-a folosit de toate mijloacele pe care le-a avut la dispoziţie pentru a-i determina pe reprezentanţii partidului din teritoriu să scoată ‘nelegal’ oamenii la vot.
‘Faptele şi conduita ilicită sunt demonstrate de transmiterea adresei în teritoriu prin care solicita organizarea de tombole, oferirea de servicii gratuite şi acces la evenimente în schimbul prezenţei la vot. Acestea stimulau participarea la vot. Deplasarea la locuinţa unei persoane care nu a votat reprezintă o formă de presiune. De asemenea, s-au folosit informaţii adunate în alt scop decât procesul de vot şi aici ne referim la date cu caracter personal. Dragnea şi-a folosit influenţa pentru a determina activiştii de partid să facă ceva ilegal şi presiuni asupra alegătorilor. Neprezenţa la vot a fost văzută ca un moft, nu ca un drept al cetăţenilor’, a spus procurorul în sala de judecată.
Pe 15 mai 2015, Liviu Dragnea a fost condamnat de un complet de trei judecători de la ÎCCJ în dosarul ‘Referendumul’ la un an de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de trei ani. Alţi 74 de inculpaţi din dosar au fost fie achitaţi, fie condamnaţi la închisoare cu suspendare. Decizia a fost atacată cu apel de cei condamnaţi, inclusiv de Liviu Dragnea.
Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte formaţiunea pe care o reprezenta, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale.
În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
În paralel, Dragnea este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine şi recomandări legate de stimularea participării cetăţenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii judeţeni de campanie/primarii/activiştii de partid, preciza DNA.
De asemenea, conform DNA, Liviu Dragnea a trasat sarcini unor apropiaţi ai săi (membri de partid din judeţul Teleorman, unde îndeplinea funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean) să facă tot ce le stă în putinţă, inclusiv prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru îndeplinirea pragului de participare care asigura validarea referendumului.
Procurorii arată că demersul lui Dragnea a fost susţinut de 74 de persoane, preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt, în sarcina cărora s-a reţinut falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.