ÎCCJ ar putea da sentinţa în dosarul CET Govora-Dan Şova şi în dosarul în care Ghiţă este acuzat că l-a mituit pe Iulian Bădescu
La ultimul termen al procesului din 19 septembrie, un procuror de la DNA a cerut ca Dan Şova să fie condamnat la închisoare cu executarea pedepsei pentru trafic de influenţă şi confiscarea sumei de 100.000 de euro.
De asemenea, reprezentantul DNA a cerut condamnarea lui Mihai Bălan, fost director la CET Govora, pentru abuz în serviciu la închisoare cu executarea pedepsei, în limitele speciale orientate spre mediu. În plus, procurorul a cerut ca Bălan să plătească 1,3 milioane lei despăgubiri către CET Govora.
‘Pentru inculpatul Dan Şova apreciem că, din probele administrate, fapta există şi a fost săvârşită de către inculpat. În perioada octombrie – noiembrie 2011, inculpatul a pretins în mod direct 5.000 de euro pe lună de la un denunţător, în schimbul intervenţiei sale pe lângă inculpatul Mihai Bălan, în vederea încheierii unui contract de asistenţă juridică între CET Govora şi casa de avocatură a denunţătorului. În schimbul intervenţiei sale, Dan Şova a primit suma totală de 100.000 euro. (…) Considerăm că apărările formulate de inculpat sunt infirmate de probe. Inculpatul Dan Şova a arătat că a avut o singură întâlnire cu Mihai Bălan în anul 2011. Bălan a spus că au avut două întâlniri. Martorii propuşi în apărarea lui Şova sunt martori care l-au deservit ca şoferi şi nu au putut să ofere informaţii relevante’, a spus atunci procurorul.
În ultimul cuvânt în faţa instanţei, Şova şi-a declarat nevinovăţia, susţinând că doreşte să-şi recapete demnitatea pierdută.
‘Pentru mine, tot acest dosar a fost una dintre cele mai dure lecţii de viaţă. Am văzut care este în România statutul unui om acuzat. Am trăit o excludere din societate din 2015. Aceste acuzaţii nefondate mi-au distrus viaţa şi cariera definitiv, pentru că suspiciunea care planează asupra mea e insurmontabilă în actuala societate. Trăiesc de doi ani de zile o consternare perpetuă cu privire la toată această desfăşurare de forţe. Nu sunt avocat de penal, dar ştiu să mă uit pe un dosar. Cum e posibil să mergi în instanţă cu un astfel de dosar? Cred că o să scriu o carte despre ce am trăit în aceşti ani. Toată nedreptatea, tot nejuridicul. Eram aici, în boxă, când onoratul reprezentant al Parchetului a propus prelungirea arestului, pentru că n-am recunoscut. Şi am zis: Da! Prefer să stau şase luni. Îmi doresc să-mi recapăt demnitatea pierdută acum doi ani’, le-a spus Şova judecătorilor.
Potrivit DNA, în perioada octombrie 2011 – iulie 2014, Dan Şova a pretins sume de bani şi a primit în total 100.000 de euro de la un denunţător, în schimbul traficării influenţei sale reale pe care o avea pe lângă Mihai Bălan, director general al CET Govora SA la acea vreme, astfel încât acesta din urmă să asigure încheierea unor contracte de asistenţă juridică cu o anumită societate de avocatură, contracte de tip abonament lunar, la o valoare de 10.000 euro/lună.
Anchetatorii mai susţin că Mihai Bălan a produs un prejudiciu în dauna CET Govora SA de peste 1,3 milioane lei (suma totală decontată cu o frecvenţă lunară, în baza celor două contracte), concomitent cu obţinerea unor foloase necuvenite, în acelaşi cuantum, de către firma de avocatură.
DNA precizează că, în perioada decembrie 2011 – decembrie 2012, societatea de avocaţi a emis lunar către CET Govora facturi pentru activităţile de asistenţă juridică prestate. În aceeaşi perioadă, senatorul a încasat de la societatea de avocaţi suma totală de 60.000 de euro.
În cea de a doua perioadă contractuală, Dan Şova a încasat un comision în valoare totală de 40.000 euro, indică procurorii. DNA menţionează că cea mai mare parte a banilor primiţi de Şova au fost orientaţi, în mod direct, către stingerea unei datorii provenite din cumpărarea de la fostul deputat Cristian Rizea a unui imobil situat în Bucureşti
ÎCCJ ar putea da sentinţa în dosarul în care Ghiţă este acuzat că l-a mituit pe Iulian Bădescu
Magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar putea pronunţa, luni, sentinţa în primă instanţă în dosarul privind finanţarea ilegală a clubului Asesoft Ploieşti, în care fostul deputat Sebastian Ghiţă este acuzat că l-ar fi mituit pe fostul primar al municipiului Ploieşti Iulian Bădescu.
La ultimul termen al procesului din 19 septembrie, un procuror de la DNA a cerut condamnarea lui Ghiţă la o pedeapsă maximă cu închisoarea pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită, instigare la abuz în serviciu şi spălare de bani. Cea mai gravă infracţiune este spălarea de bani, care are un maxim de 10 ani închisoare în Legea 656/2002.
De asemenea, procurorul a cerut o pedeapsă maximă şi pentru Iulian Bădescu, acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu având drept consecinţă obţinerea pentru altul a unui folos necuvenit.
În plus, reprezentantul DNA a solicitat magistraţilor obligarea celor doi inculpaţi la plata în solidar a sumei de 1,5 milioane lei către Primăria Ploieşti, dar şi confiscarea sumelor de 1,1 milioane lei de la Ghiţă şi peste 900.000 lei de la Bădescu.
‘Vă solicităm să dispuneţi condamnarea celor doi inculpaţi. Legea penală favorabilă este cea veche. Vă rog să dispuneţi condamnarea la pedeapsa închisorii, orientat spre maximul prevăzut de lege. Inculpatul Iulian Bădescu mai are o condamnare pentru fapte similare, este adevărat că nu este definitivă. Pentru Sebastian Ghiţă situaţia este notorie cu privire la comportamentul acestuia. El s-a sustras cercetărilor şi răspunderii penale. Vă solicităm să dispuneţi obligarea în solidar a celor doi inculpaţi la plata sumei de 1,5 milioane lei către municipiul Ploieşti, precum şi confiscarea de la Iulian Bădescu a peste 900.000 lei şi de la Sebastian Ghiţă – 1,1 milioane lei, obiect al infracţiunii de spălare de bani. Solicităm menţinerea sechestrului instituit în cursul urmăririi penale’, a spus procurorul în sala de judecată.
Sebastian Ghiţă se află în Serbia, de unde autorităţile române încearcă să îl extrădeze.
Potrivit DNA, în cursul anului 2013, Iulian Bădescu, în calitate de primar al Ploieştiului şi ordonator principal de credite, instigat de Sebastian Ghiţă, a acordat ilegal clubului CSU Asesoft Ploieşti – controlat de Ghiţă – o finanţare nerambursabilă suplimentară de la bugetul local în sumă de 1.500.000 lei. Finanţarea a avut loc în contextul unei selecţii de proiecte privind programul ‘Promovarea sportului de performanţă’, organizată de Clubul Sportiv Municipal Ploieşti, aflat sub autoritatea Consiliului Local Ploieşti.
‘Pentru alocarea sumei respective de bani, inculpatul Bădescu Iulian a pretins şi primit de la inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian, prin intermediul unei societăţi comerciale controlate de acesta din urmă, un imobil (casă de locuit) situat în municipiul Ploieşti, în valoare de 1.041.600 lei, sumă din care Bădescu Iulian a suportat personal doar 124.000 lei. Pentru a nu exista suspiciuni cu privire la modul fraudulos de dobândire, imobilul respectiv a făcut obiectul unei pretinse promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, încheiată în luna august 2013, între două firme controlate de cei doi inculpaţi’, susţine DNA.
Conform procurorilor, Sebastian Ghiţă a disimulat, în perioada septembrie 2013 – ianuarie 2014, adevărata natură a provenienţei imobilului, prin efectuarea unor plăţi reprezentând cesionarea fictivă a unei mărci înregistrate la OSIM, din contul unei firme controlate de acesta către o societate administrată în fapt de Iulian Bădescu.
Ulterior, fostul primar al Ploieştiului a transferat această sumă de bani către o altă societate controlată de deputatul Sebastian Ghiţă, justificându-se astfel plata contravalorii imobilului dat cu titlu de mită.