ÎCCJ judecă marţi contestaţia Elenei Udrea la arestarea preventivă

Economica.net
17 02. 2015
elena_udrea_45678_97171700

UPDATE – Deputatul Elena Udrea a fost adusă marţi dimineaţa la sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), unde urmează să se judece contestaţia depusă faţă de arestarea sa preventivă în dosarul Microsoft.

Şedinţa de judecată este programată să înceapă la ora 8,00.

Elena Udrea a fost arestată preventiv pe 11 februarie, la cererea procurorilor DNA, fiind acuzată de săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă (fapte în legătură cu încheierea şi derularea acordului cadru de licenţiere Microsoft din anul 2009, a contractelor subsecvente şi a actelor adiţionale la acestea); trafic de influenţă (fapte în legătură cu derularea contractului e-România); trafic de influenţă (fapte în legătură cu pretinderea şi primirea a 500.000 de euro); şi spălare de bani.

Procurorii susţin că, în anul 2010, o persoană din cercul relaţional al lui Dorin Cocoş, fostul ei soţ, a preluat creanţa aferentă creditului de 3,26 milioane de euro contractat de Elena Udrea la o bancă şi că din cercetări a rezultat că preluarea acestuia a reprezentat doar o modalitate de ascundere a circuitului financiar şi a beneficiarului real al bunurilor, respectiv a investiţiei ce urma a se realiza pe terenul cumpărat din credit, scrie Agerpres.

‘Astfel, în perioada aprilie – iunie 2013, Dorin Cocoş, în mod direct, precum şi prin intermediul societăţii pe care o controlează – Centrul de Diagnostic Clinic Internaţional SRL, respectiv prin intermediul unor rude sau apropiaţi, a încheiat mai multe ‘Promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare a unui bun viitor’, având ca obiect suprafeţe construite din proiectul imobiliar pe care promitentul vânzător se presupunea că îl va dezvolta pe terenul achiziţionat din creditul menţionat, teren situat în Bucureşti. În total, în baza promisiunilor de vânzare-cumpărare, Cocoş urma să asigure circa 2.100.000 euro din creditul preluat de persoana din cercul său relaţional. S-a stabilit, de asemenea, că, în baza unui act adiţional din 28.06.2013, promitentul cumpărător, rudă a lui Dorin Cocoş, a achitat în contul creditului suma de 100.000 de euro, după ce anterior mai achitase 100.000 de euro’, susţine DNA.

Preluarea creditului şi încheierea promisiunilor de vânzare-cumpărare ar fi reprezentat doar o modalitate de disimulare a beneficiarului real al investiţiei şi a provenienţei sumelor de bani din care se efectuau plăţile aferente creditului, respectiv sumele primite cu titlu de folos necuvenit ca urmare a infracţiunilor de corupţie săvârşite.

‘Aşadar, din probele administrate în cauză, rezultă că Dorin Cocoş ar fi pretins şi primit, de la două persoane, suma de 9.000.000 de euro pentru ca, prin intermediul ministrului Dezvoltării Regionale şi Turismului de la acea vreme, Elena Udrea, membru al Guvernului şi vicepreşedinte al unui partid politic, să asigure firmelor susţinute de una dintre cele două persoane încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. Dorin Cocoş a pretins şi primit suma de 9.000.000 euro şi a disimulat provenienţa şi beneficiarul real al acesteia în baza înţelegerii cu Elena Udrea. Această înţelegere rezultă în mod explicit din modul de dobândire a bunurilor, din novarea creditului, din modul de partajare al acestora, precum şi din probatoriul testimonial’, arată procurorii.

Anchetatorii au mai constatat că, în 2010, Cocoş, în baza înţelegerii cu Udrea, ar fi pretins de la un om de afaceri, administrator al unei societăţi cu obiect de activitate IT, suma de circa 3 milioane euro, pentru a debloca plăţile aferente contractului e-România.

‘În 2013, pe fondul cercetărilor efectuate de DNA în legătură cu derularea contractului de licenţiere Microsoft şi a măsurilor asigurătorii dispuse faţă de un om de afaceri vizat de anchetă, Elena Udrea ar fi pretins suma de 500.000 de euro pentru a-i rezolva problemele din justiţie. Există indicii în sensul că remiterea sumelor de bani ar fi avut loc în mai multe tranşe în perioada iulie 2013 – februarie 2014’, mai spune DNA.

DNA precizează că, ulterior instituirii măsurii controlului judiciar, la 29 ianuarie (în legătură cu infracţiunile de spălare de bani şi fals în declaraţii de avere), în luările de poziţie publice în mass-media, Elena Udrea a făcut afirmaţii cu privire la acuzaţiile ce i-au fost aduse, afirmaţii ce vizează fondul cauzei şi care sunt în măsură să influenţeze depoziţiile lui Dorin Cocoş şi ale unui martor, toate acestea în condiţiile în care ea nu a dat declaraţii în dosarul penal.