Cu toate acestea, IEA susţine că există semne privind o revenire modestă a investiţiilor în 2017 după doi ani de reduceri semnificative, 25% în 2015 şi cu 26% în 2016. De asemenea, IEA estimează că cea mai mare parte a creşterii ofertei de petrol va veni din partea SUA, unde producţia de petrol de şist ar urma să crească cu până la 1,4 milioane barili pe zi până în 2020 chiar dacă preţurile rămân la nivelul actual de 60 de dolari per baril iar răspunsul producătorilor ar putea fi chiar şi mai puternic dacă preţurile vor creşte.
‘SUA răspund mai rapid decât alţi producători la semnalele de preţ. Dacă preţurile vor creşte până la 80 de dolari per baril, producţia de petrol de şist a SUA ar putea creşte cu trei milioane de barili pe zi în cinci ani’, susţine IEA.
‘Asistăm la cel de-al doilea val de creştere a ofertei SUA iar mărimea sa va depinde de direcţia preţurilor. Cu toate acestea nu există loc de relaxare. Nu ne aşteptăm ca cererea de petrol să atingă vârful prea curând. Iar dacă la nivel global investiţiilor nu îşi vor reveni semnificativ, o nouă perioadă de volatilitate a preţurilor se preconizează’, susţine directorul IEA, Fatih Birol.
Potrivit raportului IEA, cererea de petrol va creşte în următorii cinci ani trecând pragul de 100 milioane barili pe zi în 2019 şi ajungând la 104 milioane barili pe zi în 2022, stimulată în întregime de economiile emergente. Asia va fi responsabilă pentru şapte din 10 extra barili de petrol consumaţi la nivel mondial. În schimb, cererea de petrol în zona OECD va încetini, până în 2022 urmând să scadă cu 1,2 milioane barili pe zi, din cauza creşterii economice modeste şi îmbunătăţirii eficienţei vehiculelor. Cererea de petrol a ţărilor care nu sunt membre OECD se va majora cu 8,5 milioane barili pe zi, ceea ce înseamnă că, în 2022, consumul de petrol al acestor ţări va fi cu 28% mai mare decât al ţărilor din OECD.