În raportul lunar privind piaţa de petrol, IEA a revizuit semnificativ în scădere previziunile privind cererea globală din acest an, ca efect al escaladării preţurilor barilului, determinată de invazia rusă în Ucraina, care va reduce creşterea economică.
Concret, a redus cu 1,3 milioane de barili pe zi proiecţiile de consum în următoarele trei trimestre, comparativ cu estimările din urmă cu o lună, ceea ce înseamnă 950.000 de barili pe zi mai puţin, în medie, în 2022.
Asta înseamnă că cererea mondială va rămâne la 99,7 milioane barili pe zi, cu 2,1 milioane barili mai mult faţă de 2021.
Dar, dincolo de aceste cifre calculate într-un moment de mare incertitudine privind evoluţia şi implicaţiile războiului şi ale unei puternice volatilităţi, principalul mesaj al agenţiei – care reuneşte ţările dezvoltate ce se află în avangarda sancţiunilor impuse Moscovei – este acela că există pericolul real al unei lipse de petrol.
Autorii studiului dau drept sigur că din aprilie vor dispărea de pe piaţă trei din cele opt milioane de barili pe zi exportate de Rusia, ca efect al sancţiunilor, şi pentru că mulţi dintre cumpărătorii tradiţionali evită achiziţionarea de petrol rusesc.
Dar lucrurile ar putea să nu se oprească aici şi, de aceea, nu exclud ca reacţia publică de condamnare a atacului Rusiei în Ucraina să ridice şi mai mult această cifră, ţinând cont de comportamentele care se observă, care deja au făcut ca vânzările de petrol rusesc să înregistreze scăderi record.
Problema este că, în acelaşi timp, la reuniunea sa din 2 martie, Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi asociaţii săi au afirmat că nu este penurie de ofertă şi prevăd să scoată pe piaţă 400.000 de barili pe zi în plus.