Mai multe ţări şi-au propus ca până la mijlocul acestui secol să ajungă la emisii zero de CO2, o ţintă care potrivit oamenilor de ştiinţă ar da lumii o şansă pentru a limita creşterea temperaturii la 1,5 grade Celsius. În paralel, în contextul crizei energetice globale, guvernele încearcă să îşi reducă dependenţa de combustibilii fosili importaţi pentru a-şi asigura securitatea energetică, scrie Agerpres.
Într-un raport publicat joi, Agenţia Internaţională a Energiei (IEA) a estimat că este nevoie de o dublare a capacităţilor globale de producţie a energiei nucleară până la 812 Gigawaţi (GW) în 2050, de la 413 GW la începutul acestui an. IEA adaugă faptul că în deceniul care va începe în 2030 va fi nevoie ca, în fiecare an, să fie adăugate capacităţi de producţie a energiei nucleare de 27 de GW.
Aproximativ 260 de GW, sau 63% dintre centralele nucleare care există la nivel mondial, au în prezent peste 30 de ani, ceea ce înseamnă că se apropie de finalul duratei lor de funcţionare.
Chiar dacă în ultimii trei ani au fost luate măsuri pentru a prelungi durata de funcţionare a unor centrale echivalente cu aproximativ 10% din parcul global, centralele nucleare din economiile avansate ar putea scădea cu aproximativ o treime până în 2030, susţine IEA.
„În contextul actual al crizei energetice globale, al creşterii explozive a preţurilor combustibililor fosili, al provocărilor la adresa securităţii energetice şi al angajamentelor ambiţioase în domeniul climatic, cred că energia nucleară are o oportunitate unică de a se relansa”, a declarat directorul general de la IEA, Fatih Birol.
„Totuşi, o nouă eră pentru energia nucleară nu este garantată. Ea va depinde de adoptarea de către guverne a unor politici robuste pentru a asigura operarea sustenabilă şi în siguranţă a centralelor nucleare timp de mai mulţi ani”, a adăugat Fatih Birol.
Economiile avansate au aproape 70% din capacităţile globale de producţie a energiei nucleare însă parcul lor de centrale îmbătrâneşte. Investiţiile au stagnat în ultimii ani iar proiectele vizând construcţia de noi reactoare au depăşit bugetul sau au întârzieri, susţine raportul IEA.
Începând din 2017, au început lucrările de construcţie la doar 31 de reactoare nucleare, iar 27 din acestea sunt de concepţie rusească sau chineză.
Invadarea Ucrainei de către Rusia a dat naştere la semne de întrebare cu privire la perspectivele de export pentru centralele nucleare de concepţie rusească. De exemplu, Finlanda a anulat un contract cu grupul rus Rosatom pentru construcţia unei centrale nucleare în Finlanda, citând întârzierile apărute şi riscurile crescute apărute în contextul războiului din Ucraina.
Agenţia Internaţională a Energiei este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Agenţia a fost înfiinţată ca răspuns la primul şoc petrolier din 1973 – 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.