Măsurile de izolare introduse pentru a ţine sub control răspândirea virusului au afectat în mod deosebit piaţa petrolieră, unde preţurile s-au prăbuşit şi au dus la acumularea unor stocuri mari de petrol şi combustibili la nivel mondial.
În raportul său lunar, IEA şi-a redus estimările la 91,9 milioane de barili pe zi (bpd), în scădere cu 140.000 bpd faţă de prognoza de luna trecută, apreciind că „cererea de combustibil pentru avioane rămâne o sursă majoră de slăbiciune”. Este prima înrăutăţire a prognozelor din ultimele luni.
În timp ce oferta a depăşit cererea în iunie, incertitudinile privind viitorul cererii, alături de majorarea producţiei de către principalii producători, înseamnă că o reechilibrare a pieţelor petroliere va fi „delicată”, apreciază Agenţia Internaţională a Energiei.
Producţia de ţiţei s-a redresat în SUA, Canada şi Brazilia, în timp ce Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi alţi producători din afara cartelului, regrupaţi în alianţa OPEC+, au decis din mai reducerea record a producţiei, cu 9,7 milioane de barili pe zi. „Totuşi, dacă ţările care nu şi-au redus producţia conform cotelor atribuite fac noi reduceri pentru a respecta cerinţele, furnizarea de ţiţei pe plan global nu va creşte semnificativ”, se arată în raportul IEA.
La bursa ICE Futures, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului cu livrare în luna octombrie a crescut miercuri cu 0,93 dolari, ajungând la închidere la valoarea de 45,43 dolari.
Agenţia Internaţională a Energiei este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Agenţia a fost înfiinţată ca răspuns la primul şoc petrolier din 1973-1974 pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.
Firma de consultanţă Rystad Energy a prognozat că barilul de petrol Brent se va stabiliza în jurul valorii de 60 de dolari în 2025, comparativ cu aproximativ 43 de dolari în prezent.