Într-un comunicat remis vineri AGERPRES, INS aminteşte că este una dintre structurile cele mai vechi ale administraţiei publice centrale din România, fiind creat prin Ordonanţa Domnitorului Alexandru Ioan Cuza în anul 1859, la 12 iulie, astfel încât, în 2019, la aceeaşi dată, va împlini 160 de ani de funcţionare neîntreruptă. După 1989, organizarea şi funcţionarea INS a fost reglementată iniţial prin OG nr. 9/1992 aprobată prin Legea nr. 11/1994.
‘Potrivit art. 1 alin. (1) din HG nr. 957/ 2005, INS a funcţionat ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale în subordinea Guvernului şi în coordonarea Secretarului General al Guvernului. Urmare modificărilor intervenite în structura Guvernului prin înfiinţarea Cancelariei prim-ministrului, prin HG nr. 649/2016, INS a trecut în coordonarea directă a prim-ministrului, coordonare exercitată prin Cancelarie. Odată cu desfiinţarea Cancelariei prin OG nr. 1/2017 s-a impus redefinirea cadrului de coordonare a INS concretizată prin Hotărârea de Guvern aprobată în şedinţa din 12 aprilie 2018, conform căreia ‘Institutul National de Statistică se organizează şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale în subordinea Guvernului şi în coordonarea prim-ministrului, prin Secretariatul General al Guvernului, cu personalitate juridică, având rol de organizare şi coordonare a statisticii oficiale din România’. În concluzie, dincolo de orice supoziţie, actul normativ aprobat în 12 aprilie vizează, exclusiv, cadrul legal de funcţionare al INS. Menţionăm că iniţierea acestui ultim act normativ datează încă din noiembrie 2017, iniţiatorul fiind Institutul National de Statistică’, spune INS, în comunicat.
În plus, în contextul discuţiilor apărute în spaţiul public cu privire la datele furnizate de INS, instituţia precizează că, în conformitate cu Regulamentele Europene privind statisticile europene şi naţionale, oficiile de statistică funcţionează ca organisme independente din punct de vedere profesional, a căror activitate se desfăşoară fără nicio presiune din partea unor grupuri politice sau de interese sau din partea Uniunii sau autorităţilor naţionale.
În context, sunt precizate prin documente legale prerogativele conferite conducătorilor INS-urilor, implicit al INS România, ca fiind ‘singurele persoane responsabile cu luarea deciziilor privind procesele, metodele, standardele şi procedurile statistice, precum şi privind conţinutul şi termenele de publicare a comunicatelor statistice şi a publicaţiilor statistice produse şi difuzate’ (articolul 5a din Regulamentul UE 2015 /759).
‘Potrivit paragrafului c) al aceluiaşi articol, conducătorul INS ‘acţionează în mod independent în îndeplinirea sarcinilor statistice şi nu solicită şi nici nu primeşte instrucţiuni din partea vreunui guvern sau altei instituţii, organism, birou sau entităţi’. În spiritul şi în litera prevederilor sus-menţionate, INS nu a suferit niciun fel de ingerinţe, intervenţii sau presiuni de orice natură din partea vreunei autorităţi naţionale’, subliniază instituţia.
Guvernul a adoptat, în şedinţa de joi, un proiect de hotărâre pentru modificarea HG 957/2005 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Statistică (INS).
‘Nu putem spune că trece în subordinea premierului (…) Institutul Naţional de Statistică era în coordonarea premierului şi înainte. Ce s-a întâmplat prin această modificare? Sunt două aspecte (…) În primul rând, este vorba despre o armonizare legislativă. Adică, se pune în acord hotărârea de guvern privitoare la Institutul Naţional de Statistică cu o ordonanţă de urgenţă a Guvernului, nr. 1/2017. Şi în al doilea rând, este vorba despre o actualizare a cărţii funciare’, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului, Nelu Barbu, la Palatul Victoria.