Precizarea vine în urma raportului „IKEA – Pe Dinafară Deşteaptă, Iar Pe Dinăuntru Putrezită”, prezentat marţi de Agent Green şi Bruno Manser Fonds.
„Suntem deschişi dialogului şi dezbaterilor care ne ajută să învăţăm, să ne îmbunătăţim şi să ne consolidăm angajamentul faţă de gestionarea responsabilă a pădurilor. Suntem în dezacord complet faţă de cele menţionate în raportul publicat recent de către Agent Green şi Bruno Manser Fonds. Avem încredere în practicile noastre forestiere şi urmăm procese riguroase pentru a proteja suprafeţele pe care le deţinem. Practicile noastre de gestionare a pădurilor sunt stabilite în conformitate cu cele mai înalte standarde de mediu, inclusiv cele ale Directivei UE privind habitatele”, au precizat reprezentanţii Ingka, la solicitarea AGERPRES.
Aceştia subliniază că sunt deschişi discuţiilor în ceea ce priveşte planurile Ingka de gestionare a pădurilor, rezultatele auditurilor efectuate şi măsurile luate pentru a păstra biodiversitatea şi valoarea ecologică a pădurilor, toate documentele fiind disponibile deja pe website-ul companiei.
„În plus, căutăm în mod constant modalităţi de a inova şi de a ne îmbunătăţi practicile. De exemplu, anul trecut, am ales să nu intervenim asupra unor terenuri forestiere pe o suprafaţă de 1.400 de hectare, care nu au fost încă clasificate ca păduri multiseculare, anticipând noile criterii ale Comisiei Europene care vor intra în vigoare. Criza climatică, deteriorarea naturii şi a biodiversităţii, precum şi inegalitatea se numără printre cele mai mari provocări cu care ne confruntăm cu toţii în prezent. Astfel, luăm măsuri pentru a veni în întâmpinarea acestor provocări şi ne adaptăm constant activitatea pentru a fi mai sustenabili, cu obiective clare pentru 2030. Aşteptăm cu interes întâlnirea cu Agent Green şi Bruno Manser Fonds din luna iunie, pentru a discuta detaliile raportului publicat”, au mai spus reprezentaţii Ingka Investments.
Activiştii de mediu ai Agent Green şi Bruno Manser Fonds (BMF) au semnalat, într-un raport prezentat marţi, că IKEA, prin Ingka Investments, contribuie la degradarea rapidă a pădurilor din România, inclusiv a pădurilor seculare şi a altor păduri cu valoare ridicată de conservare, fiind identificate peste 50 de suspiciuni de încălcare a legislaţiei româneşti sau comunitare şi practici forestiere necorespunzătoare, cu impact grav asupra habitatelor şi speciilor.
Activiştii de mediu consideră că IKEA/Ingka Investments ar trebui să fie mai prudentă, în calitate de cel mai mare cumpărător şi retailer de lemn din lume şi cel mai mare proprietar privat de păduri din România, cu aproximativ 51.000 ha de pădure.
„Principalele noastre constatări se bazează pe investigaţii pe teren în nouă zone forestiere şi trei unităţi de prelucrare a lemnului, precum şi pe o analiză aprofundată a amenajamentelor silvice şi a altor documente oficiale. Şapte dintre zonele forestiere selectate sunt păduri deţinute de Ingka şi două sunt păduri legate de lanţul de aprovizionare IKEA. În toate pădurile analizate, am identificat dovezi ale exploatării comerciale intensive, în principal prin tăieri progresive, care au lăsat în urmă ecosisteme forestiere grav degradate, inclusiv în păduri cu valoare ridicată de conservare situate în arii protejate. Am documentat exemple extreme de degradare şi eroziune a solului, adesea observate pe peisaje sterile, cu regenerare forestieră redusă sau inexistentă”, mai arată raportul.
Totodată, analiza amenajamentelor silvice a indicat faptul că aceste documente se concentrează, în general, asupra exploatării forestiere comerciale, fără a ţine seama de conservarea naturii.
Amenajamentele silvice ale celor şapte păduri Ingka vizitate acoperă o suprafaţă de peste 14.300 ha, reprezentând 28% din totalul pădurilor Ingka declarate în România, precizează autorii cercetării.
„În mod şocant, doar 0,05% din această vastă suprafaţă forestieră se află într-un regim de protecţie strictă. În plus, şase din cele şapte amenajamente nu conţin absolut nicio pădure în protecţie strictă. Nici măcar un hectar nu a fost găsit în protecţie strictă din cele aproape 13.000 de hectare reprezentând şase suprafeţe deţinute de Ingka din judeţele Iaşi, Buzău, Vrancea, Suceava, Neamţ şi Argeş. Doar 9,96% din aceste suprafeţe se aflau sub regimuri de protecţie parţială sau intervenţii moderate, însumând 1.433 ha. Într-adevăr, aproape 90% din proprietăţile Ingka Investments analizate se află în regim de producţie intensivă a lemnului, în ciuda faptului că majoritatea se suprapun sau sunt situate în vecinătatea unor arii naturale protejate, cum ar fi siturile Natura 2000, parcurile naţionale şi naturale”, se precizează în raport.
Conform sursei citate, din totalul de 51.335,49 ha deţinute de Ingka Investments în România (99% pădure), doar 1,04% se află în regim de protecţie strictă (management fără intervenţii) şi 8,25% se află în regim de protecţie parţială.
Potrivit studiului, în calitate de proprietar şi administrator de păduri, Ingka Investments este direct responsabilă pentru ceea ce se întâmplă în propriile păduri.
„Suspectăm că practicile forestiere defectuoase detectate şi potenţialele încălcări ale legii sunt rezultatul unei lipse de supraveghere şi de investiţii, al monitorizării insuficiente din partea Ingka şi al informaţiilor înşelătoare furnizate de IKEA cu privire la standardele sale în materie de sustenabilitate. Mai precis, cu prilejul activităţilor noastre de monitorizare, am putut observa mai multe neconcordanţe ce reprezintă în opinia noastră încălcări ale legislaţiei, amenajamentelor, standardului de certificare FSC (Forest Stewardship Council, n.r.), eticii şi deontologiei profesionale şi care contribuie la degradarea pădurii afectându-i negativ caracteristicile: continuitate, specificitate, naturaleţe, diversitate, anduranţă, funcţii ecosistemice, valoare patrimonială”, se mai spune în raport.
Sesizările privind aceste suspectate abateri în pădurile vizitate, deţinute de Ingka, au fost depuse la Gărzile Forestiere competente din judeţele Cluj, Focşani, Suceava şi Vâlcea, susţin activiştii de mediu.
Printre suspiciunile menţionate în raport sunt menţionate „probleme grave”, precum: aplicarea incorectă a diferitelor tipuri de exploatare forestieră (de exemplu, a tăierilor progresive) cu grave consecinţe, cum ar fi lipsa regenerării naturale a arboretelor, acte de punere în valoare ce depăşesc volumul inventariat pe hectar în comparaţie cu prevederile amenajamentelor silvice, degradarea solului cauzată de trecerea utilajelor grele în timpul perioadelor cu precipitaţii.
Activiştii de mediu menţionează, de asemenea, nerespectarea condiţiilor de exploatare specifice ariilor naturale protejate. Aceştia susţin că anumite suprafeţe de pădure ar fi putut chiar să se califice pentru includere în catalogul naţional de păduri virgine şi cvasi-virgine dar, în schimb, acestea au fost exploatate în mod intensiv. Totodată, au fost raportate urme de utilaje grele care au trecut prin cursuri de apă, lipsa arborilor de biodiversitate şi a lemnului mort, degradarea vizibilă a habitatelor şi periclitarea speciilor.
Având în vedere aceste constatări, autorii raportului solicită IKEA şi Grupului Ingka un control strict şi eficient al practicilor subcontractanţilor şi furnizorilor de lemn, pentru a pune capăt exploatării forestiere distructive şi practicilor forestiere necorespunzătoare, să interzică urgent exploatarea forestieră intensivă în toate pădurile aflate în proprietatea sa care sunt situate în interiorul sau în apropierea ariilor protejate, cum ar fi siturile Natura 2000, parcurile naţionale şi naturale.
Activiştii de mediu mai solicită IKEA „să protejeze strict minim 10% din pădurile deţinute în România, să aplice protecţie parţială în minim 20% şi o exploatare forestieră selectivă (tăieri grădinărite şi cvasi-grădinărite) în până la 70%”.
Conform raportului, acest lucru ar trebui să asigure conformitatea cu legile naţionale, cu legislaţia UE privind natura şi cu standardul FSC, protecţia strictă a întregului trup de pădure de la Ţibău, o proprietate Ingka care se suprapune cu zona propusă pentru înfiinţarea viitorului Parc Naţional Bucovina Păcii, să asigure trasabilitatea completă a lemnului utilizat în produsele IKEA din întreaga lume, fie că este vorba de lemn masiv sau compozit.
Totodată, aceştia solicită IKEA să nu accepte în lanţul său de aprovizionare lemn care provine din parcurile naţionale sau naturale şi să permită monitorizarea independentă a pădurilor sale de către societatea civilă şi jurnaliştii de investigaţie.
Ingka Investments este divizia de investiţii a Grupului Ingka, cel mai mare francizor IKEA.
În urmă cu șase zile și organizația ecologistă Greenpeace a acuzat în termeni duri IKEA că folosește lemn tăiat din pădirile seculare ale României. La rândul lor, activiștii de la Greenpeace au întocmit un raport în care sunt detaliate acuzațiile pe care le aduc companiei suedeze. Mai multe detalii aici.