Ilie Carabulea, arestat preventiv. Decizia este definitivă
Decizia este definitivă după ce ÎCCJ a respins contestaţia acestuia.
În 8 mai, judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au admis cererea procurorilor DNA de înlocuire a măsurii controlului judiciar cu arestul preventiv pentru 30 de zile în cazul omului de afaceri Ilie Carabulea.
Ilie Carabulea a mai stat în arest preventiv, în perioadele martie – iunie 2014 şi iulie – decembrie 2014, el fiind apoi plasat în arest la domiciliu, după care i-a fost impus control judiciar.
Motivul pentru care procurorii au cerut rearestarea lui Carabulea este faptul că acesta a încălcat mai multe obligaţii impuse de instanţă atunci când s-a dispus controlul judiciar.
Potrivit DNA, după ce, în februarie 2015, instanţa a decis ca Ilie Carabulea să fie judecat sub control judiciar, acesta a continuat să determine diverse persoane, prin fapte cu efect vădit intimidant, să nu dea declaraţii sau să dea declaraţii mincinoase în cadrul procesului aflat în curs de judecată la Curtea de Apel Bucureşti, şi prin exercitarea în continuare a unor acte de administrare, în cadrul unor societăţi comerciale.
Procurorii susţin că aceste demersuri aveau rolul de a convinge acele persoane că Ilie Carabulea este mai presus de lege, că poate încălca oricând hotărârile instanţei, convingându-le astfel că finalitatea procesului penal va fi una favorabilă acestuia.
‘De asemenea, a urmărit ca persoanele ce aveau calitatea de martori în procesul penal să fie descurajate în a declara adevărul în faţa instanţei de judecată, în acest sens dispunând chiar rezilierea contractului de muncă al unui angajat. În demersurile sale, acesta a fost sprijinit de diverşi angajaţi ai firmelor pe care le deţine direct sau indirect’, mai spune DNA.
Astfel, în intervalul februarie – martie, Ilie Carabulea a încălcat cu rea-credinţă restricţiile instituite de instanţă, respectiv a intervenit în administrarea activităţii economice a SC Atlassib SRL (în cadrul căreia deţinea, la momentul încălcării interdicţiilor, un număr majoritar de părţi sociale), în administrarea activităţii SC Carpatica Asig SA (unde acţionar majoritar este Atlassib SRL) – societate trimisă în judecată în dosarul ASF – Carpatica, precum şi în administrarea activităţii SC Star Motors SRL (unde Ilie Carabulea are calitatea de asociat semnificativ).
Ilie Carabulea a fost trimis în judecată în aprilie 2014, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, cumpărare de influenţă, dare de mită, folosirea în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine de foloase necuvenite, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, instigare la uz de fals.
În acelaşi dosar, au fost deferiţi justiţiei fostul preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară Dan Radu Ruşanu, Laura Chiţoiu, soţia fostului ministru al Finanţelor, fost director al Direcţiei Avizări ASF, Marian Mîrzac, fost membru neexecutiv al conducerii ASF, Radu Mustăţea, membru în CA al SC Carpatica Asig şi preşedinte al Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România.
Potrivit DNA, în 2012, Carpatica Asig, companie specializată în emiterea de poliţe de asigurări, în ponderea cărora cel mai mare procent îl aveau asigurările tip RCA, avea o situaţie financiară precară şi necesita o infuzie de capital de circa 11.000.000 euro.
Începând cu luna mai 2013, Ilie Carabulea, împreună cu Mustăţea şi Mîrzac, au constituit un grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii unor infracţiuni prin care se urmărea protejarea intereselor financiare ale Carpatica Asig.
Ilie Carabulea (persoana care deţine indirect şi controlează societatea de asigurări) l-a promovat, susţinut şi cointeresat financiar, în mod constant, pe fostul director Marian Mîrzac pentru a fi ales în conducerea ASG.