Impactul Covid-19 asupra sistemului bancar: bănci mai ieftine, profitabilitate în scădere și pierderi din achiziția de titluri de stat

Într-o analiză comparativă a efectelor generate de pandemia de gripă spaniolă, singura epidemie comparabilă cu cea generată de Covid 19, Banca Națională atrage atenția asupra câtorva riscuri importante, unele chiar sistemice, care ar putea să afecteze sistemul bancar românesc.

Astfel, un prim efecte direct cu care băncile comerciale deja s-au confruntat este scăderea valorii instituțiilor de credit, la nivele similare celor de după criza din 2008, când capitalizarea de piață a BRD, de exemplu, a scăzut cu aproximativ 30%, iar cea a Băncii Transilvania cu 38%. Așa se explică și intreruperea negocierilor de vânzare cumpărare pentru cele câteva bănci scoase la mezat înainte de pandemie și pesimismul supraveghetorului șef al BNR că doar o singură tranzacție de va finaliza în acest an (cel mai probabil Garanti Bank cumpărată de OTP Bank).

BNR subliniază în capitolul special al raportului de stabilitate că apariția pandemiei de coronavirus a condus la identificarea unui nou risc sistemic provenind din capacitatea redusă a instituțiilor de credit de a contribui la revenirea economică pe fondul unei capacități reduse de a susține intermedierea financiară.

Alte efecte se referă la scăderea profitabilității sectorului bancar și în condițiile în care agențiile de rating au înrăutățit perspectiva un alt efect așteptat este diminuarea valorii de piață a portofoliului de titluri de stat deținut de instituțiile de credit.

„Unele dintre efecte s-au resimțit deja la nivelul sectorului bancar, iar altele este posibil să se materializeze pe termen scurt. În primul rând, incertitudinile cu privire la perspectivele cadrului economic au condus la creșterea volatilității surselor de finanțare, în special în intervalul apropiat datei declarării stării de urgență în România, cu efecte tranzitorii asupra lichidității bancare”, arată raportul de stabilitate al BNR.

Modificarea percepției investitorilor de pe piețele financiare cu privire la sănătatea sectorului bancar s-a mișcat în tandem cu celelalte sectoare economice. „Deși în cazul României, listarea pe piață a mai puțin de 12 la sută dintre instituțiile de credit (reprezentând însă 43,3 la sută din activele totale) reduce din intensitatea primului canal de transmisie a șocurilor, la nivel European, evoluțiile ce au marcat prima perioadă de la declanșarea pandemiei indică corecții importante ale prețurilor instituțiilor de credit pe piețele financiare, similare situației din 2008, urmate însă de o anumită stabilizare după adoptarea măsurilor publice”, potrivit BNR.

Sistemul bancar a trecut la o digitalizare intensivă, dar riscurile atacurilor cibernetice sau dependența de furnizorii de servicii conexe persistă

Rezultatele testării la stres a lichidității desfășurate de BNR au evidențiat reziliența instituțiilor de credit, subliniind importanța asigurării în această perioadă a unei lichidități sporite activelor financiare și, în special, titlurilor de stat. În al doilea rând, măsurile de distanțare socială au condus la diminuarea activității comerciale a instituțiilor de credit și la modificarea strategiilor de afaceri.

Noul context de funcționare a economiei a accentuat rolul canalelor digitale în interacțiunea cu clientela și în realizarea funcțiilor operaționale bancare. Aceste evoluții pot fi importante pentru intensificarea procesului de digitalizare a sectorului bancar, însă pot genera și vulnerabilități din perspectiva riscului operațional. O serie de bănci centrale (BCE, Banca Angliei) au formulat recomandări pentru planurile de continuitate a activității instituțiilor de credit în contextul unor pandemii printre care și evaluarea și testarea infrastructurii IT în condițiile creșterii regimului de telemuncă, dar și a provocărilor generate de atacurile cibernetice, identificarea salariaților și a funcțiilor critice, precum și a dependenței de furnizori de servicii conexe.

Expunerea băncilor pe sectoarele economice vulnerabile este de la 20% până la 65%

Totodată, perspectivele economice nefavorabile afectează capacitatea de rambursare a datoriilor debitorilor, în special în cazul sectoarelor cele mai vulnerabile la șocul generat de pandemia COVID-19, cu efecte negative asupra profitabilității (și, implicit, asupra solvabilității), respectiv a lichidității. La nivel european, așteptările privind profitabilitatea sectorului bancar sunt în scădere, ceea ce a condus la identificarea unui nou risc sistemic provenind din capacitatea redusă a instituțiilor de credit de a contribui la revenirea economică pe fondul unei capacități reduse de a susține intermedierea financiară.

Este de așteptat ca indicatorii specifici evaluării calității activelor să cunoască o deteriorare în raport cu evoluțiile anterioare,însă magnitudinea deteriorării este condiționată de momentul reluării activității economice. Băncile consideră că, pe termen scurt, ratele de neperformanță vor rămâne apropiate de cele înregistrate anterior pandemiei, iar creșterea acestora se va reflecta, cel mai probabil, după încheierea perioadei de funcționare a moratoriului.

Riscul de credit poate fi important având în vedere că expunerea sectorului bancar față de sectoarele economice cele mai vulnerabile la acest șoc reprezintă 20 la sută (martie 2020), iar dacă sunt considerate și cele care vor resimți efectele negative la un nivel mediu, expunerea crește până la circa 65 la sută.

Capacitatea sectorului bancar de a genera profit poate fi semnificativ influențată de perspectivele de înrăutățire a condițiilor macroeconomice. „Se așteaptă o reducere a veniturilor operaționale (atât pe canalul veniturilor nete din dobânzi, cât și pe cel aferent veniturilor din tranzacții), dar și o creștere a costului riscului. Suplimentar, rigiditatea mai ridicată a cheltuielilor operaționale, cel puțin pe termen scurt, va influența negativ eficiența operațională și profitabilitatea instituțiilor de credit”, spune BNR.

Scăderile de rating pot diminua valoarea depiață a portofoliului de titluri de stat deținut de fiecare bancă

Nu în ultimul rând, în cursul lunii aprilie 2020, principalele agenții de rating au reevaluat perspectivele ratingului suveran al datoriei pe termen lung emisă de statul român de la stabil la negativ, ceea ce contribuie la creșterea costurilor de finanțare ale statului, dar și ale instituțiilor de credit. Aceste aspecte sunt importante pentru bănci din perspectiva diminuării valorii de piață a portofoliului de titluri de stat deținut, ca urmare a creșterii randamentului la maturitate, dar și din punct de vedere al creșterii expunerilor față de sectorul public.

„Acțiunea cumulată asupra sectorului bancar a tuturor factorilor menționați mai sus poate deteriora indicatorii de adecvare a capitalului, ca urmare a scăderii nivelului fondurilor proprii. Din punct de vedere al solvabilității, instituțiile de credit apreciază că dispun de resursele necesare absorbției pierderilor generate de pandemia COVID-19 în următoarele 2-3 exerciții financiare. BNR a recomandat consolidarea fondurilor proprii la un nivel satisfăcător,inclusiv prin nedistribuirea de dividende din profitul realizat în anul 2019”, concluzionează raportul de stabilitate.

Spre comparație, studiile cercetate de specialiștii BNR arată că gripa spaniolă din 1917-1918 a avut efecte importante și asupra sistemului financiar, chiar dacă acesta nu era nici pe departe atât de dezvoltat ca cel de acum. Astfel, în SUA, în statele mai afectate de gripă, activele băncilor au scăzut mai intens, atât datorită diminuării cererii de credite în contextul reducerii activității economice mai pronunțate, cât și a ofertei de împrumuturi, băncile fiind mai reticente față de aceste regiuni.

În plus, autorii arată că o creștere cu o deviație standard a mortalității în anul 1918 a determinat o scădere a numărului de salariații în industria prelucrătoare cu 8 la sută (echivalentul unei scăderi de 0,5 puncte procentuale, dacă raportăm la întreaga populație), o scădere a producției cu 6 la sută și o scădere a activelor bancare cu 4 la sută.