‘În acest moment, Ministerul Economiei a trebuit să ne trimită lista completă a marilor consumatori exceptaţi pentru a calcula cantitatea de energie echivalentă şi exceptată şi certificatele verzi aferente acestei cantităţi de energie să fie redistribuite. Pentru a nu interveni înăuntrul acestui an, care are deja elementele de previzionare, de lucru, de calcul din partea operatorilor de reţea, inclusiv în facturarea către consumatorii finali, inclusiv cetăţenii României, dorim ca regularizarea anului 2015, corectarea a ceea ce am estimat, să se întâmple în 2016′, a afirmat Emil Calotă.
Calotă a explicat că, în cazul în care s-ar aplica fără a lua în calcul ceilalţi parametri de corecţie şi de calcul, între 4 şi 9 TWh raportaţi la un consum final de circa 45-48 de TWh, ar însemna un impact între 5 şi 10% faţă de momentul actual, respectiv de la 3 bani pe kWh am ajunge la 3,3 bani pe kWh, cel mult, scrie Agerpres.
Vicepreşedintele ANRE a spus că raţiunea pentru această decizie stă în faptul că pot interveni şi factori pozitivi de atenuare a acestui impact de creştere precum scăderea facturii prin reducerea contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă eficienţă.
‘Ceea ce am estimat acum este ajustat cu ceea ce ne transmite ca date piaţa şi de la 1 iulie coborâm doi lei şi jumătate, aproape trei lei pe MWh contribuţia de cogenerare. Aşa estimăm, poate, că în 2016 impactul de creştere pe care exceptarea îl produce poate fi compensat de alte elemente pe care noi le luăm în calcul, cum ar fi consumul final brut de energie, cantitatea totală de energie pe care o susţinem prin schema de sprijin în 2016 şi alţi parametri de calcul’, a explicat Calotă.
Conform vicepreşedintelui ANRE, estimările trimise de instituţie Guvernului la sfârşitul anului trecut arătau că toţi consumatorii energo-intensivi peste 1000 de tone echivalent petrol pe an, aproximativ 65 de agenţi economici, dădeau ca limite pentru cantitatea de energie exceptată între 4 şi 9 TWh. Limitele au fost păstrate dar este aşteptată lista de la Ministrul Economiei cu cei calificaţi în procedura de exceptare de la plata certificatelor verzi.
Schema de ajutor de stat instituită prin HG nr. 495/2014 se aplică pe o durată de 10 ani, începând de la 1 decembrie 2014. Exceptarea de la plata certificatelor verzi variază între 85% şi 40% şi se realizează diferenţiat, în funcţie de ponderea costurilor cu energia ale respectivelor companii din totalul costurilor.
Printre numele care sunt beneficiare ale schemei de ajutor de stat ce prevede exceptarea de la plată a unui număr de certificate verzi se numără Alro, ArcelorMittal, Carpatcement, TMK Artrom sau Lafarge. Ce nu plătesc aceste fabrici plătește restul consumatorilor de curent din România
Cele 14 companii din România exceptate, din acest an, de la plata certificatelor verzi, în proporţie de 40% până la 85%, funcţie de consumurile de energie, sunt: Alro Slatina, Arcelor Mittal Galaţi şi Arcelor Mittal Hunedoara, Carpatcement, TMK Reşiţa şi TMK Slatina, Stirom Bucureşti, Messer Gaz Bucureşti, Brikston Iaşi, Silcotub Zalău, Alum Tulcea, Vimetco Extrusion, Elsid Titu şi Lafarge Romania, potrivit unor surse guvernamentale.
Comisia economică, industrii şi servicii şi Comisia pentru transporturi şi energie din Senatul României organizează în cooperare cu Forumul european pentru energie regenerabilă – EUFORES dezbaterea cu tema ‘Energia regenerabilă şi Eficienţa energetică în România – Oportunităţi şi Provocări ale noii Uniuni Energetice Europene’.