Impactul tichetelor de masă în 2017: 13 de miliarde de lei injectaţi în economie, 3,6 miliarde de lei încasaţi de bugetul de stat

În ultimele luni a existat o adevărată dezbatere în spațiul public în legătură cu tichetele de masă, declanșată de unele prevederi din legea salarizării în sectorul public și alimentată de ritmul amețitor al schimbărilor fiscale din ultima perioadă. După cum se știe, conform legii salarizării personalului plătit din fonduri publice adoptată vara trecută, bugetarii nu vor mai putea primi tichete de masă cu începere de la 1 ianuarie 2018, acestea urmând a fi înlocuite în cazul lor cu indemnizații de hrană acordate în bani cu începere de la 1 decembrie 2018.

Pentru angajații din mediul privat, lucrurile rămân neschimbate, aceștia putând în continuare beneficia de tichete de masă, acolo unde angajatorii decid să acorde acest beneficiu extra-salarial. Mai mult, în contextul mutării contribuțiilor sociale în sarcina angajatului, angajatorii care doresc să crească salariul brut al salariaților proporțional cu contribuțiile transferate ar putea fi încă și mai interesați să acorde tichete de masă, care comportă facilități fiscale, pentru a crește astfel venitul angajatului fără a crește costurile firmei cu salariile.

Studiul Academiei adaugă o dimensiune nouă acestei dezbateri: impactul economic și bugetar semnificativ al tichetelor de masă.

Ce sunt tichetele de masă?

Tichetele sau bonurile de masă reprezintă, potrivit Legii 142/1998, „o alocaţie individuală de hrană” pe care firmele o pot acorda angajaţilor (atenţie, doar celor cu contracte de muncă) pentru fiecare zi lucrată pe parcursul unei luni calendaristice.

Tichetele de masă sunt deductibile la calculul impozitului pe profit şi scutite de contribuţiile patronale şi salariale. Acestea se impozitează cu impozitul pe venit, de 10%, conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal.

Ce spune studiul Academiei Române?

Fiecare leu acordat salariaţilor prin tichete de masă aduce încasări bugetare de 40 de bani, reiese dintr-un studiu realizat de Centrul de Cercetări Financiare și Monetare „Victor Slăvescu” al Academiei Române, la comanda Asociaţiei Profesionale a Emitenţilor de Tichete. Mai mult, la fiecare 25 de noi beneficiari ai tichetelor de masă se creează un loc de muncă în sectorul agroalimentar, retail sau horeca, reiese din studiul Academiei Române.

În 2016, sistemul tichetelor de masă a injectat în economie 5,7 miliarde de lei (volum de emitere), generând 104.440 locuri de muncă şi un consum total de 8,4 miliarde de lei, care include şi consumul generat de aceste locuri de muncă. De asemenea, încasările bugetare au fost de 2,3 miliarde de lei (TVA – 784,4 milioane de lei, contribuții sociale – 396,4 milioane de lei, impozit pe salariu – 1 miliard de lei, impozit pe profit – 111,6 milioane lei), cu un sold pozitiv pentru bugetul public de 133 de milioane de lei, arată studiul Academiei Române.

Conform studiului, „prin semnificaţie, mecanism şi efecte, tichetele valorice contribuie nu numai la creşterea economică, dar şi la reducerea deficitelor bugetare publice, precum şi la asigurarea sustenabilităţii creşterii şi dezvoltării economice şi sociale. Toate aceste efecte macroeconomice, precum şi creşterea venitului disponibil al salariaţilor, sunt de natură să contribuie pe termen mediu şi lung la creşterea nivelului de trai şi a calităţii vieţii – scopul final al activităţii economice şi sociale”.

Care este impactul pe 2017

Datele din studiul Academiei Române sunt pe anul 2016, întrucât la momentul realizării sale, în noiembrie 2017, nu exista o situaţie pentru anul 2017. Pornind de la cifrele oferite, putem, totuşi, să facem câteva calcule referitoare la potenţialul impact al tichetelor de masă în economia României.

Trebuie luat în calcul, în primul rând, faptul că valoarea maximă a unui tichet a crescut de la 9,57 lei, cât era în 2016, la 15 lei în decembrie 2016 şi la 15,09 lei în mai 2017. Acest lucru face ca valoarea maximă a unui tichet de masă să fie (în medie) de 15,06 lei în 2017.

Pornind de la această cifră, putem face unele calcule pentru a avea o idee legată de impactul pe care l-au avut tichetele de masă în 2017. Desigur, calculele sunt făcute fără o bază oficială, pornind de la premisele că în 2017 s-au distribuit la fel de multe tichete precum în 2016, şi că cifrele privind impactul unui leu investit în tichete şi rezultatul generat ar fi aceleaşi.

Astfel, dacă în 2016 volumul total de emitere a fost estimat la 5,7 miliarde de lei, ar însemna că în 2017 acest volum ar fi crescut la aproape 9 miliarde de lei. Ceea ce, la rândul său, ar fi generat 13 miliarde de lei injectaţi în economia naţională. La fiecare leu acordat în tichete de masă, susţine Academia Română, statul are încasări bugetare de 40 de bani. Adică, în acest caz, 3,6 miliarde de lei.

De menţionat faptul că impozitul pe venit, care se plăteşte pentru tichete, a scăzut, de la 1 ianuarie 2018, de la 16% la 10%. Ceea ce ar face ca banii încasaţi de stat să fie mai puţini, în teorie. Nu şi practic, deoarece şi valoarea tichetelor este mai mare, adică baza de impozitare este crescută. De asemenea, consumul generat va fi cu atât mai mare, întrucât banii „rămaşi” angajaţilor sau firmelor se întorc în economie.

Cine sunt companiile din piaţa tichetelor

Pe piaţa românească a tichetelor activează trei jucători principali – Edenred, Sodexo şi Up România (fostă Cheque Dejeuner), care formează, împreună, Asociația Profesională a Emitenților de Tichete (APET), membră a Social Vouchers International Association (SVIA) din 2017, precum și compania Cuget Liber.