Impasul politic din Italia nelinişteşte UE şi pieţele financiare

Pieţele financiare au reacţionat negativ la ştirea că centrul-stânga condus de Pier Luigi Bersani a obţinut o victorie strânsă la Camera Deputaţilor (29,54% faţă de 29,18% coaliţia de dreapta a lui Silvio Berlusconi), nu însă şi majoritatea la Senat.

Politologii italieni au încercat marţi să explice scorul foarte ridicat al Mişcării Cinci Stele (M5S) a fostului comic Beppe Grillo, care a întrunit un sfert dintre voturi la ambele camere şi se află acum în postura de arbitru al scenei politice.

Votul protestatar masiv, coagulat de Grillo, se datorează „neîncrederii în moneda unică şi sacrificiilor impuse” de Uniunea Europeană în cele 15 luni ale guvernării Monti, consideră Stefano Folli, de la cotidianul Sole 24 Ore, în timp ce, pentru directorul La Stampa, Mauro Calabresi, impactul social al planurilor de austeritate a fost subestimat de clasa politică.

La rândul său, Comisia Europeană a dat asigurări că a înţeles „mesajul de îngrijorare” trimis de alegătorii italieni, dar a cerut Romei să îşi „onoreze angajamentele” bugetare şi de reformă.

Perspectiva ca a treia economie din zona euro să nu poată fi guvernată a provocat turbulenţe pe pieţele financiare, Bursa de la Milano pierzând aproape patru procente la începutul după-amiezii. Ratele dobânzilor la obligaţiunile de stat s-au apropiat periculos de 5%, ajungând la 4,8%, revigorând spectrul furtunii care a devastat zona euro în 2011, când nivelul dobânzilor la titlurile italiene atingea 7%.

Economia Italiei se află într-o puternică recesiune, cu o scădere de 2,2% a PIB în 2012, în timp ce datoria a depăşit 2.000 miliarde de euro.

„Ţara care are cea mai mare nevoie de stabilitate din Europa va avea un guvern care riscă să nu dureze mai mult de câteva luni”, este de părere James Walston, profesor de relaţii internaţionale la Universitatea americană de la Roma.

Ministrul german de externe, Guido Westerwelle, şi-a exprimat dorinţa ca Italia să aibă rapid un guvern stabil, spre a continua reformele „în interesul întregii Uniunii Europene”.

Marele perdant al scrutinului este premierul demisionar Mario Monti, preferatul restului UE, care a obţinut doar 10% dintre sufragii. El s-a declarat totuşi mulţumit de rezultatul formaţiunii sale, Alegerea Civică, înfiinţată în urmă cu doar două luni, iar apropiaţii săi au declarat că mizează pe o posibilă „mare coaliţie” pentru a guverna Italia.

Pentru aceasta ar fi nevoie de o alianţă între Partidul Democrat (PD) al lui Pier Luigi Bersani, Poporul Libertăţii (PDL) al lui Silvio Berlusconi şi centrul lui Monti.

Pe blogul său, Beppe Grillo a exclus deja o participare la „o mare adunătură de politicieni”, afirmând că „vom asista la o reeditare a guvernului Monti, dar M5S nu se va alia cu nimeni”.

În ceea ce-l priveşte, Berlusconi a părut dispus să aibă în vedere o alianţă provizorie cu PD, dar a exclus orice acord cu Monti.

Deocamdată, coaliţia de centru-stânga a lui Bersani nu şi-a făcut cunoscute intenţiile, dar va încerca, probabil, să formeze o majoritate susceptibilă de a guverna.

Pier Luigi Bersani, un fost comunist în vârstă de 61 de ani, este considerat un pragmatic şi s-a angajat deja să menţină disciplina bugetară.

Mauro Calabresi, de la cotidianul La Stampa, crede că „va trebui găsită o convergenţă între partidele tradiţionale şi noii parlamentari ai M5S”, care „trebuie trataţi ca o resursă, nu ca duşmani”.

Dacă nu va putea fi formată nicio alianţă, preşedintele Giorgio Napolitano ar putea conduce crearea unui nou guvern tehnic, care s-ar mărgini la reformarea sistemului electoral înainte de revenirea rapidă la urne, conchide AFP.