Importurile de produse agroalimentare trec de pragul de 10% din total. Jumătate de miliard de euro am dat pe porumb și grâu

În anul de debut al crizei Covid-19, dar și unul dintre cei mai secetoși din istoria recentă, România și-a arătat și mai mult ineficiența în a-și asigura necesarul de consum alimentar. Datele Institutului Național de Statistică aferente lui 2020 privind balanța comercială cu produse agroalimentare indică un plus la valoarea importurilor de 5,9% față de anul anterior, până la 8,93 de miliarde de euro. În plus, raportat la valoarea totală a importurilor României, de 80,5 miliarde de euro, achizițiile de alimente de peste granițe au ajuns la 11,1%, față de 9,8% în 2019.

Concomitent cu creșterea importurilor, exporturile au luat-o în jos, fiind cu 2,6% mai mici comparativ cu 2019,  până la 699,5 milioane de euro. Având însă în vedere scăderea de 9,8% a valorii exporturilor totale, produsele agroalimentare au pierdut importanță în contrabalansarea deficitului comercial, reprezentând 11,3% din total, față de 10,4% în 2019.

În 2020, deficitul comercial cu produse agroalimentare a ajuns astfel la 1,9 miliarde de euro, în creştere cu 58,1% faţă de 2019.

Top produse aduse de peste granițe – importurile de carne de porc scad

În ceea ce privește produsele care au contribuit cel mai mult la majorarea valorii importurilor, potrivit unui clasament realizat de INS la solicitarea Economica, carnea de porc și produsele de brutărie, patiserie rămân pe primele două poziții.

Aceasta cu mențiunea că au scăzut cu 5,7% importurile de carne de porc, până la 593 de milioane de euro. În schimb, INS raportează o creștere a importurilor de produse de brutărie și patiserie cu 4,1%, până la 383,4 milioane de euro.

Importăm masiv porumb și grâu

De la poziția a treia, apar însă modificări semnificative față de 2019, topul incluzând două categorii de produse care fac România vedetă pe piața la export: porumbul și grâul.

Mai exact, din datele INS, România a importat anul trecut 1,3 milioane de tone de porumb în valoare de 321,3 milioane de euro. Porumbul devine astfel al patrulea cel mai important produs în România, în funcție de valoare. Aceasta în contextul în care, în 2019, acest produs nu se afla în primele zece în funcție de valoarea importurilor.

Cele mai mari cantități au fost aduse din Ungaria, Bulgaria, Franța și Serbia.

Pe de altă parte, porumbul este și cel mai exportat produs agroalimentar din 2020 și 2019. Anul trecut, traderii au vândut peste granițe 5,7 milioane de tone de porumb în valoare de 1 miliard de euro. În 2019, exporturile totalizau 6,7 milioane de tone de porumb în valoare de 1,24 miliarde de euro.

În ceea ce privește grâul, al doilea cel mai exportat produs agroalimentar în 2020 și 2019, datele INS indică o creștere a volumelor importate până la nivelul de peste 1,2 milioane de tone în valoare de 220,5 milioane de euro. Grâul urcă așadar pe poziția nouă în clasamentul celor mai importate produse agroalimentare, în funcție de valoare.

Ungaria și Bulgaria sunt statele care ne-au trimis cele mai mari cantități de grâu.

Anul trecut, România a exportat aproximativ 4,3 milioane de tone de grâu în valoare de 845,8 milioane de euro, în scădere față de 2019 când traderii au livrat peste granițe peste 6,1 milioane de tone în valoare de 1,1 miliarde de euro.

Care este cauza importurilor de grâu și porumb?

„Este vorba despre un flux de marfă către România, dar nu pentru consumul intern. Cea mai mare cantitate de porumb a ajuns în portul Constanța spre a fi încărcată pentru destinații externe (dar, în funcție de modul în care sunt făcute contractele, pot apărea în statistici ca fiind mai întâi importate în România n.red.). Anul trecut, când România s-a confruntat cu secetă, a existat un flux mai mare dinspre Serbia care a avut producții foarte bune de grâu și porumb  și care exportă în jur de 70% din cantități prin portul Constanța. În plus, există acele importuri naturale de grâu cauzate de nevoia de anumită calitate, dar vorbim despre cantități mici, de 100-200.000 de tone. Totodată, suntem o piață liberă, iar pentru cei din zona de vest a țării poate fi mai simplu să cumpere din Ungaria decât din Bărăgan”, a explicat pentru Economica.net Vasile Varvaroi, președintele Asociaţiei Române a Comercianţilor de Produse Agricole, o asociaţie formată din cei mai importanţi traderi de cereale.

Deficit la mâncarea pentru câini și pisici

O altă categorie de produse care a contribuit semnifucativ la dezechilibrul balanței comerciale cu produse agroalimentare este cea a preparatelor de tipul celor folosite pentru hrana animalelor. Creșterea pe acest segment a fost de peste 13% în valoare, până la 325,4 milioane de euro, explicația putând fi găsită în creșterea numărului de animale de companie.

O analiză realizată de Academia de Științe Agronomice pentru Penny indică faptul că, România a avut un deficit de 565,4 milioane de euro în perioada 2015-2019 în cazul hranei pentru câini și pisici destinată vânzării de retail.

Citește și

Seceta a urcat deficitul României în comerţul cu produse agroalimentare cu 58%, până la aproape două miliarde de euro, în 2020

Surpriza din balanța comercială cu produse agroalimentare. De la începutul stării de urgență, importurile de porumb au ajuns în top