Comerțul indirect cu produse agroalimentare din SUA pare să devină o practică tot mai des întâlnită în relațiile comerciale dintre cele două țări, arată ultimele date ale USDA care consemnează un nou record al vânzărilor din punct de vedere valoric. În 2021, România a cumpărat din SUA de 182,2 milioane de dolari, din care 97,8 milioane ( 53,7% din total) au fost importuri indirecte, adică au intrat mai întâi în state precum Germania, Țările de Jos, Italia, Spania și Belgia, pentru a fi livrate ulterior în România.
Printre produsele care ajung pe rafturile magazinelor locale exclusiv indirect se numără carnea de vită ( importuri de 1,7 milioane de dolari în 2021 vs 959.200 dolari în 2020), arahidele ( 1,5 milioane de dolari în 2021 vs 1,7 milioane de dolari în 2020) și afinele ( 295,5 mii de dolari în 2021 vs 425,7 milioane de dolari în 2020).
Carnea de vită, spre exemplu, ajunge în România în principal prin Olanda, Italia și Germania, din cauza flexibilității volumelor și a cerințelor de licențiere.
Vinul este o altă categorie pentru care cea mai mare parte a comerțului din SUA este direcționată prin alte state membre ale UE (74%). Datele Biroului American de Statistică (BICO) indică faptul că, în 2021, comerțul cu vin din SUA către România a fost evaluat la 211.000 de dolari, în timp ce datele INS au indicat 807.000 de dolari de vin de origine americană. Germania a fost principalul punct de intrare în UE. În cazul băuturilor spirtoase distilate (whisky), datele BICO reflectă faptul că aproximativ 55% din comerțul din SUA sunt indirecte.
Practic, produsele livrate în cantități mai mici sau care pot necesita condiții comerciale mai flexibile decât cele pe care furnizorii americani sunt dispuși să le ofere, ajung mai întâi în porturi vest-europene și mai apoi în țară. La fel se întâmplă și pentru că distribuitorii vest-europeni, spre deosebire de cei români, pot oferi expeditorilor americani solicitări pentru volume greu de egalat. Totodată, în orașele port europene există huburi logistice de unde se livrează marfă din afara UE către statele membre.
În plus, unii importatori români preferă să lucreze prin intermediul distribuitorilor europeni pentru ca aceștia din urmă să se ocupe de vămuirea în UE. În cazul produselor noi pe piață, unii importatori români preferă să achiziționeze volume mai mici pentru a testa cererea consumatorilor și pentru a crea canale de distribuție.
Ce cumpărăm cel mai mult din SUA, atât direct cât și indirect
Conform datelor USDA din 2021, piața locală a consumat din SUA preparate alimentare în valoare de 46,5 milioane de dolari, semințele de floarea-soarelui de 25,4 milioane de dolari, soia de 25,2 milioane de dolari, băuturile spirtoase distilate de 15 milioane de dolari și nuci de 11,4 milioane de dolari.â
Aceste categorii au au reprezentat aproape 70% din totalul exporturilor americane de produse alimentare și agricole către România.
În cazul semințelor de soia, conform analizelor USDA, cel mai probabil o cantitate în valoare de 16 milioane de dolari nu au fost consumată în România, fiind transbordată pe alte piețe. Cât despre semințele de floarea-soarelui, importurile au scăzut semnificativ anul acesta, de la 41,6 milioane de dolari la 25,4 milioane de dolari și se explică prin nevoia fermierilor locali de sămânță pentru înființarea de culturi.