Impozitele, obsesia americanilor, sunt la minimul ultimilor 20 de ani

Odată cu apropierea „fiscal cliff”, un plan de majorări de taxe şi reduceri ale cheltuielilor care va intra automat în vigoare în ianuarie în lipsa unui acord de reducere a deficitului bugetar, toată clasa politică de la Washington promite să menţină impozitele la nivelul actual pentru aproape toţi americanii.

După Chile şi Mexic, Statele Unite au cele mai reduse impozite din cele 34 de state din Organizaia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), cu taxe obligatorii echivalente cu numai 25,1% din PIB, faţă de 44,2% în Franţa, a treia cea mai impozitată ţară din OCDE.

Încasările fiscale ale SUA nu au mai fost aşa de slabe din 1950, potrivit Casei Albe, explicaţia parţială fiind recesiunea din 2008 şi redresarea economică lentă.

Pentru americanii cei mai bogaţi, impozitele pe venit nu au mai fost atât de reduse de la sfârşitul anilor ’80. În anii ’50, nivelul maxim al impozitului pe venit atingea 91%, iar în 1981 depăşea 70%. Pragul maxim al impozitului pe venit a scăzut ulterior la 50%, pentru a ajunge la 28% în preşedinţia Ronald Reagan. În timpul mandatului lui Bill Clinton, limita superioadă a acestui impozit a urcat la 39,6%, dar a coborât la 35% în perioada lui George Bush, nivel menţinut şi de preşedintele Obama.

În Franţa, nivelul maxim de impozitare a veniturilor a fost de 44%, până la crearea în acest an a unei taxe suplimentare de 45% pentru venituri care depăşesc 150.000 de euro.

În faţa crizei, Barack Obama a introdus o reducere a contribuţiilor sociale.

Reducerile succesive ale impozitelor au accentuat divergenţele fiscale între Statele Unite şi ţările Europei Occidentale.

Un celibatar fără copii cu un salariu mediu plăteşte în medie un impozit de 28% în Franţa, faţă de 22% în Statele Unite, potrivit OCDE. La acestea se adaugă taxele locale.

La această diferenţă se adaugă faptul că americanii nu plătesc TVA federală, spre deosebire de majoritatea ţărilor bogate, precum Franţa, unde această taxă este de 19,6%.

Multe state şi oraşe americane au o taxă pe consum, cuprinsă în general între 5%-10%, dar care este deseori suspendată, spre exemplu în New York, pentru achiziţii de îmbrăcăminte de sub 110 dolari.

În schimb, impozitul pe profitul companiilor este în SUA unul dintre cele mai ridicate, de 35%, iar preşedintele Obama a promis să îl reducă.

Bugetul american este totodată grevat de numeroase facilităţi fiscale. Americanii pot deduce spre exemplu din veniturile impozabile dobânzile împrumuturilor pentru achiziţia de locuinţe, măsură pusă în practică pentru scurt timp şi de fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy.

Programul „fiscal cliff” din SUA prevede o creştere de 20% a impozitelor pentru populaţie, potrivit Centrului pentru Politici Fiscale, şi o reducere a cheltuielilor publice de aproape 10%. Pentru a se evita intrarea în vigoare a programului ar trebui eliminate sau plafonate deducerile fiscale.

Barack Obama cere totodată majorarea impozitelor pentru cei mai bogaţi 2% dintre americani, ceea ce republicanii refuză. Nu intră însă în discuţie creşterea taxelor pentru cea mai mare parte a populaţiei.