Impozitul pe gospodărie – chin în stil american sau un prim pas spre normalitate?

După ce Guvernul Grindeanu a anunțat că intenționează să introducă un sistem de impozitare similar cu cel american, am primit tot felul de întrebări pe acest subiect: „cum funcționează  așa ceva, că eu nu am înțeles”, „trebuie să păstrez biletele de tramvai un an pentru declarația asta” sau „mă pot asocia cu vecinul de bloc pentru impozitul pe gospodărie” etc. Așa că am decis să explic aici cum funcționează sistemul de impozitare american și cum s-ar putea aplica la noi.

Cum e la americani

Pentru mine, completarea formularelor pentru impozitul pe venit global în sistem american a fost un chin. Timp de 14 ani, in fiecare primăvară, timp de câteva zile, adunam documente, le puneam teanc pe birou, mă aprovizionam cu ciocolată (pentru menținerea sănătății mintale pe parcursul procesului) și mă apucam de buchisit formularele Fiscului american. Era o îndeletnicire cât se poate de neplăcută, care, sincer, nu îmi lipsește! Ca să vă dați seama despre ce vorbesc, ultima declarație de venit pe care am depus-o la Fiscul american pentru un an complet petrecut în SUA a avut 7 pagini și a fost însoțită de documente doveditoare, așa cum am explicat într-o postare  pe pagina mea de Facebook.  În cazul meu, era o declarație pentru o persoană singură, fără dependenți și cu un singur venit. Lucrurile se complică mult dacă ai mai multe surse de venit, mai mulți dependenți (de obicei copii, care sunt în grija contribuabililor) și deduceri mai complicate. Instrucțiunile pentru completarea formularului principal au 106 pagini.

Bun, deci e complicat. Haideți să vedem ce formulare are de completat o familie americană compusă din soț, soție și un copil, în care ambii soți lucrează și au fiecare o singură sursă de venit, salariul. Salariul este taxat direct la sursă. În urma unei estimări, angajatorii virează lunar către Fisc o sumă de bani, reprezentând impozitul pe venit. Spun estimare pentru că americanii au impozit progresiv și nu se știe sigur în ce categorie de impozitare se va încadra familia pentru venitul anual. La finalul anului, fiecare soț primește documente standard cu venitul realizat de la angajator și suma plătită deja la stat. De asemenea, familia primește și alte documente pentru Fisc pe care le poate folosi pentru deduceri: dobânda la ipotecă, plata taxelor locale, sume de bani folosite pentru cheltuieli de sănătate din fonduri de sănătate, dobânzi de la bancă etc. Familia adună toate aceste documente și completează, înainte de data de 15 aprilie sau prima zi lucrătoare după 15 aprilie, formularul 1040. În acest formular, familia include toate veniturile și atașează și dovada acelor venituri, precum și dovada plaților făcute de angajatori direct la Fisc. Declară câți dependenți au. În acest caz simplu, au un singur dependent, copilul care nu obține venituri. Pentru fiecare dependent, familia primește o deducere fiscală. De asemenea, fiecare dintre soți primește o deducere fiscală personală. De asemenea, contribuabilii au dreptul și la o deducere standard. Dacă un contribuabil nu dorește această deducere standard, atunci poate completa formularul adițional cu deduceri (Schedule A) în care să includă alte deduceri: donații făcute la instituții caritabile acreditate de Fisc, taxe locale pe care le-a plătit în anul precedent etc. Deducerile se scad din totalul veniturilor impozabile. Astfel, în final, se calculează o suma impozabilă din venituri minus deduceri. Apoi se calculează cât ar fi impozitul pe suma obtinută astfel, ceea ce nu e atât de simplu ca la noi, pentru că americanii au impozit progresiv, deci nivelul de taxare depinde de cât de mare este suma impozabilă pentru fiecare familie. Dacă angajatorul a reținut la sursă mai mult decât impozitul calculat de familie în acest formular, se cere o rambursare de la Fisc. Se primește de obicei în 1-2 luni, dacă se specifică pe formular  contul bancar în care familia poate primi banii. Dacă suma datorată pe venit este mai mare decât cea reținută la sursă, familia trimite un cec pentru acea suma în același plic în care trimite declarația de venit. Nu au voie să trimită plată în numerar! Taxele se mai pot plăti și cu cardul.

Cum ar funcționa impozitul pe venitul global la noi?

În acest moment, nu știm exact. Ceea ce știm este că în planul de guvernare al actualului Guvern există o serie de deduceri fiscale care se pot realiza mult mai usor într-un sistem cu impozit pe venit global, adică știind care sunt veniturile totale ale unei persoane sau familii. De exemplu, se doresc „deduceri fiscale acordate familiilor cu copii, 1.600 de lei/anual pentru fiecare copil din familiile cu venituri sub 5.000 de lei/lună și 1.200 lei/anual pentru fiecare copil din familiile cu venituri între 5.000 – 10.000 lei/lună.” Astfel de deduceri sunt mai bine țintite către cei nevoiași, dar nu pot fi realizate dacă nu se știe venitul întregii familii și acest lucru se poate face printr-un sistem de impozitare pe gospodărie.

Guvernul a anunțat că dorește să introducă un impozit pe gospodărie în stil american, adică să introducă posibilitatea ca mai multe persoane, înrudite sau nu, să își declare veniturile împreună, dacă au cheltuieli deductibile comune. Aceste cheltuieli deductibile sunt cheltuieli cu activități care de obicei nu se declară la Fisc: meditații pentru copii, lecții de balet etc. Se dorește, în acest fel, aducerea la suprafața a acestor activități. Se mizează pe faptul ca un client va insista să primească factură pentru acest tip de servicii, pentru a putea beneficia de deducerile fiscale. De asemenea, se pot deduce, conform Ministrului Muncii, și cheltuieli cu asigurări medicale și taxe școlare, cheltuielile cu îmbrăcămintea și mâncarea, cât și contribuțiile la pensii private.

De ce ar fi IVG un lucru benefic?

În primul rând, persoanele fizice pot reduce povara fiscală prin aplicarea unor deduceri. Acum nu există acestă posibilitate, cu câteva excepții, precum persoane fizice care au venituri din chirii și declară veniturile în sistem real, ceea ce prmite deducerea unor cheltuieli, sau PFA-urile care pot deduce cheltuieli legate de activități independente. Dar, majoritatea persoanelor fizice plătesc 16% taxă pe venit, indiferent de ce cheltuieli au.

În al doilea rând, când Statul va ști situația veniturilor din fiecare familie, va putea realiza și alte măsuri decât deduceri fiscale care sa fie țintite către cei cu venituri mai mici.  Cei nevoiași ar putea primi astfel un  ajutor mai mare de la stat decât ceilalți, lucru care  poate reduce inegalitatea veniturilor din România.

Si, nu în ultimul rând, un astfel de sistem ar reduce evaziunea pentru că îi permite Fiscului să vadă toate veniturile unei persoane (salariu, PFA, firma, drepturi de autor, dividende, etc). Dacă un astfel de sistem va funcționa bine mulți ani la rând, se vor putea identifica averile ilicite mult mai ușor. De asemenea, sistemul ar reduce evaziunea prin aducerea la suprafața a unor activități care acum nu sunt declarate. Loteria fiscală ne-a demonstrat că, atunci când contribuabilul este încurajat financiar, solicită bonul fiscal. Loteria fiscală se aplica însă pentru sume mici. Rămâne de văzut dacă va fi același lucru și pentru servicii mai costisitoare, precum meditațiile copiilor.

De ce ar fi IVG un chin?

Implementarea acestui mod de impozitare nu se poate realiza cu succes fără ca ANAF-ul să fie pregătit să îl aplice. Aplicarea unui astfel de impozit pe gospodărie s-a mai discutat in Guvern si pe vremea când eram eu ministru, in contextul implementarii faimoasei „Electorate”. După o analiză atentă a situației din ANAF, am decis ca nu era momentul să implementam un astfel de sistem foarte complicat, pentru că Fiscul nu putea face față. De fapt, mi s-a spus foarte clar ca ANAF-ul va colapsa dacă se introduce un astfel de impozit fără ca instituția să fie pregatită. Modificările necesare implementării unui astfel de sistem sunt ample și de durată. Se poate face, cu siguranță, însă nu cu un ANAF așa cum este el acum.

Ideal ar fi ca majoritatea celor care au declarații simple (familii tradiționale ai căror membri au ca unică sursă de venit salariul)  să aibă posibilitatea să declare online. Însă, sistemul informatic al ANAF nu cred că poate face față unui număr foarte mare de declarații fiscale online, Spațiul Privat Virtual este încă la început. De asemenea, ar trebui realizate softuri care să realizeze declarația pentru contribuabil pe baza documentelor și permită transmiterea online și a declarațiilor pentru contribuabilii cu situații mai complicate. Astfel de softuri există în SUA și se pot utiliza gratis pe site-ul Fiscului, pentru cei cu venit sub 64.000 dolari pe an.

Cum Codul Fiscal românesc se schimba des, sistemul informatic trebuie să permită operarea acestor modificări ori de cate ori e nevoie, pentru a ține pasul cu legislația. Acest lucru va face și mai dificil sistemul, atât pentru contribuabili cât și pentru ANAF.

Cum facem cu facturile false? Le verifică Fiscul toate pentru fiecare persoană fizică? Are capacitatea să facă asta? Sunt întrebări la care autoritățile trebuie să găsească soluții, înainte de implementarea noului mod de impozitare.

Si, nu în ultimul rând, ideea că statul va angaja consultanți fiscali pentru toți contribuabilii este aberantă. În prezent, ANAF nu are suficient personal nici măcar pentru a putea procesa declarațiile deja completate ale contribuabililor, și, cu atât mai puțin, pentru consilierea tuturor celor care vor depune noul tip de declarații.  Să ne amintim că la Finanțe angajările sunt înghețate și sporurile au fost eliminate la Fisc, pe motiv că nu sunt bani în buget.  Sincer, nu mi-e clar cum va face față Fiscul acestei noi provocări.

Mă întreb dacă nu cumva prin implementarea unui astfel de sistem, Guvernul  urmărește introducerea impozitului progresiv. În acest caz, se pun cu totul alte întrebări. Rămâne cota unică la firme? Eu susțin în continuare că trebuie să menținem cota unică! Dar, dacă Guvernul decide să elimine cota unică, vom avea o cota maximă de taxare mai mare pentru persoane fizice sau pentru firme? Pentru că dacă cele doua cote diferă, există riscul să crească evaziunea. Rămâne impozitul pe dividende 5%? Majoritatea contribuabililor care dețin firme, vor alege să declare veniturile în funcție de cota de impozitare mai mică, ori ca persoana fizică, ori pe firmă. Se întâmplă asta și în alte țări, cu siguranță, se va întâmpla și la noi.

Care va fi cota maximă la impozitul pe venit? Ideea că putem susține salariile cu 32 miliarde mai mari decât azi cu impozit pe venit de 10 la suta și taxe reduse este absurdă. Probabil cota maximă va fi mult mai mare de 10 la sută. Dar cât de mare? Nu s-a spus nici asta.

Concluzie

Acest sistem de impozitare pe gospodarii nu este neapărat rău. El aduce cu siguranță multe beneficii, dar sunt convinsă că poate fi implementat numai după ce ANAF-ul își creează capacitatea de a face față unei astfel de schimbări și pune la punct un sistem informatic performant.  „The devil is in the details”, diavolul stă în detalii, zice americanul. Până nu vedem cum se modifică Codul Fiscal și Codul de Procedura Fiscală, ce măsuri concrete se iau la ANAF, acest sistem rămâne cu potențial și bun și rău, ca pisica lui Schrödinger: până nu o vezi, e și moartă, e și vie, în același timp.