Împrumuturile acordate soldaţilor ruşi sporesc presiunile ca băncile europene să părăsească Rusia – Reuters

La aproape un an de când Rusia a invadat Ucraina, o serie de bănci din Europa, inclusiv grupul austriac Raiffeisen Bank International (RBI) şi cel italian UniCredit, încă fac bani pe piaţa rusă.

Schema de împrumuturi de sprijin nu a dus doar la critici din partea Băncii Centrale a Ucrainei, care a făcut apel la Raiffeisen şi alte bănci să oprească afacerile din Rusia, ci şi din partea investitorilor îngrijoraţi de orice impact reputaţional.

Raiffeisen şi UniCredit sunt profund încorporate în sistemul financiar rusesc şi sunt singurele bănci străine de pe lista celor 13 „instituţii de creditare de importanţă sistemică” a Băncii Centrale a Rusiei, ceea ce indică importanţa lor pentru economia rusească, afectată de sancţiunile occidentale.

Rolul lor în sprijinirea economiei Rusiei, într-un moment critic pentru preşedintele Vladimir Putin, i-a determinat pe unii investitori să-şi exprime public rezervele.

„Companiile trebuie să fie extrem de atente”, susţine Kiran Aziz, de la fondul de pensii KLP din Norvegia, avertizând asupra riscului major ca băncile să fie folosite „în alte moduri pentru finanţarea războiului”. KLP deţine acţiuni atât la Raiffeisen, cât şi la UniCredit.

La momentul discutării în Parlament a legislaţiei privind acordarea de împrumuturi cu perioadă de graţie, în septembrie, Vyacheslav Volodin, influentul preşedinte al Camerei Inferioare, a explicat clar importanţa legii pentru Rusia.

„Soldaţii şi ofiţerii asigură securitatea ţării noastre şi trebuie să fim siguri că li se va acorda asistenţă”, a spus el.

Eric Christian Pederson de la Nordea Asset Management, care gestionează active de peste 300 miliarde de euro, a declarat că este îngrijorat de prezenţa în Rusia a Raiffeisen şi UniCredit şi a discutat această problemă cu băncile.

Cerinţa ca băncile să acorde împrumuturi cu perioadă de graţie soldaţilor „ilustrează pericolele operării în jurisdicţiile în care firmele pot fi forţate la acţiuni care încalcă direct valorile corporaţiei”, a adăugat el.

„Simţim că este corect ca firmele să se retragă din Rusia, ţinând cont de atacul său neprovocat asupra Ucrainei”, a declarat Pederson.

Datele Refinitiv arată că Nordea deţinute acţiuni la UniCredit.

Băncile au restructurat în total 167.600 de împrumuturi pentru personalul militar şi familiile acestuia, în valoare de peste 800 milioane de euro, între 21 septembrie şi 31 decembrie 2022, arată datele Băncii Centrale a Rusiei.

Raiffeisen, care este prezentă pe piaţa rusă de peste 25 de ani, susţine că doar 0,2% din creditele sale din Rusia sunt afectate de „moratoriul pentru împrumuturi impus de guvern”, o sumă pe care a descris-o ca „neglijabilă”. În total, grupul austriac are în Rusia credite de aproape nouă miliarde de euro, inclusiv la companii.

Anul trecut, Raiffeisen a înregistrat un profit net de aproximativ 3,8 miliarde de euro, datorită în mare parte unui plus de profit de două miliarde de euro de pe urma afacerii sale din Rusia.

UniCredit, care este prezentă pe piaţa rusă de aproape 20 de ani, când a achiziţionat o bancă austriacă, susţine că reglementarea „este obligatorie pentru toate băncile, conform legii federale”, refuzând să spună cât de multe din împrumuturile sale intră sub incidenţa acestei legislaţii.

Banca italiană adaugă că afacerea sa din Rusia se concentrează mai mult pe companii şi mai puţin pe persoanele fizice. Din veniturile totale de peste 20 miliarde de euro realizate anul trecut de UniCredit, Rusia a fost responsabilă pentru mai mult de un miliard de euro.

Însă, în pofida unui declin sever iniţial, acţiunile UniCredit sunt acum la un nivel semnificativ mai ridicat decât înainte de 24 februarie, când Rusia a invadat Ucraina, în timp ce titlurile Raiffeisen nu s-au redresat.

„Orice speculă de pe urma actualului război nu este acceptabilă sau aliniată cum opinia noastră privind investiţiile responsabile”, a precizat un purtător de cuvânt al Swedbank Robur, unul din cei mai mari investitori din Scandinavia, adăugând că este îngrijorat de riscul reputaţional.

Swedbank Robur are participaţii la ambele bănci.

Investitorii instituţionali mai mari, inclusiv Fondul suveran de investiţi al Norvegiei şi compania franceză Amundi, care susţin investiţiile responsabile, au refuzat să-şi prezinte punctele de vedere.

Unele bănci străine au ieşit relativ rapid de pe piaţa rusă. În mai 2022, grupul francez Societe Generale şi-a vândut subsidiara rusă Rosbank grupului Interros, deţinut de omul de afaceri Vladimir Potanin.

Dar continuarea prezenţei a două dintre cele mai mari bănci din Europa este sub vizorul autorităţii de reglementare de la BCE, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Andrea Enria, preşedintele Consiliului de supervizare bancară din cadrul BCE, spune că opţiunea de a ieşi de pe piaţă „se închide puţin”, deoarece autorităţile ruse au acum o abordare mult mai „ostilă”. Dar el şi-a exprimat sprijinul pentru orice unitate bancară care vrea să-şi reducă prezenţa sau să părăsească piaţa rusă.

Raiffeisen şi UniCredit au confirmat că discută cu BCE situaţia din Rusia. Dar, cum încă sunt bani de făcut, profitul Raiffeisen de pe urma afacerii din Rusia a fost mai mult decât triplu în 2022.

În Austria, care are legături strânse istorice şi economice cu estul Europei şi Rusia, politicienii nu sunt vocali în legătură cu continuarea prezenţei Raiffeisen pe piaţa rusă, deşi în ultimele luni au fost proteste în faţa sediilor băncii.

Johann Strobl, directorul general al Raiffeisen, a afirmat că examinează opţiunile privind afacerea din Rusia, dar a subliniat că orice mişcare e complicată, după ce anterior declarase că banca „nu este un stand de cârnaţi”, care poate fi închis peste noapte.

Pentru unii, problema este mai mult de moralitate decât de bani. Heinrich Schaller, şeful celui de-al treilea acţionar al RBI, Raiffeisenlandesbank Oberoesterreich, şi adjunctul preşedintelui Raiffeisen, este printre cei care şi-au exprimat dubiile în legătură cu prezenţa băncii în Rusia.

„Desigur, este o problemă de moralitate. Nu am niciun dubiu în legătură cu asta”, a declarat el recent.

Indiferent ce ar putea spune acţionarii, un decret semnat de Putin va face probabil şi mai dificilă ieşirea de pe piaţa rusă. Decretul interzice investitorilor din aşa numitele ţări neprietenoase să-şi vândă acţiunile în bănci, dacă preşedintele rus nu acordă derogări.