Împrumuturile cu dobânzi de 3.000% se pot muta pe cardul de credit pentru a scăpa de cerinţele BNR

Regulamentul BNR care nu mai permite IFN-urilor să acorde împrumuturi cu dobânzi de 3.000 şi 7.000% fără un aport suplimentar de capital poate fi ocolit cu graţie de societăţile nebancare care doresc să rămână pe această piaţă, dar nu au resurse suficiente pentru a respecta cerinţe BNR în cazul în care vor intra în Registrul Special al BNR. Împrumuturile pe care le oferă clienţilor nebancabili se pot muta de pe cash pe plastic. Un card de credit poate rezolva foarte simplu această problemă.

Aşa cum a răspuns BNR la solicitarea ECONOMICA.NET, „Emiterea de carduri de credit reprezintă serviciul de plată prevăzut la art.8 lit.e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată prin Legea nr. 197/2010, cu modificările și completările ulterioare (care transpune acquis-ul comunitar – respectiv directiva comunitară în domeniul serviciilor de plată) și nu intră sub incidența Legii nr.93/2009 privind instituțiile financiare nebancare, cu modificările și completările ulterioare (art.14 alin.(9) din lege). Precizăm că instituţiile financiare nebancare înscrise în Registrul general care emit carduri de credit desfășoară această activitate în calitate de instituție de plată/instituție emitentă de monedă electronică (au statut dublu), această activitate intrând sub incidența cadrului de reglementare aplicabil prestatorilor de servicii de plată.
Ca atare, precizăm că Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 20/2009 privind instituțiile financiare nebancare nu este aplicabil pentru creditarea prin intermediul instrumentelor de plată și, prin urmare, nici propunerile de modificare și completare a regulamentului menționat”.

De altfel, unele IFN-uri, ce-I drept din cele înscrise în Reistrul Special al BNR, emit astfel de carduri de credit, fie cobranded (în parteneriat cu anumite reţele de magazine), fie carduri propriu-zise. IFN-urile emitente de astfel de portofele electronice sunt: Cetelem, BRD Finance şi Unicredit Finance. Dobânzile la creditele de pe card sunt în jur de 25% – 26% şi sunt practicate şi de bănci nu doar de IFN-uri. Bineînţeles, DAE ajunge undeva la 30%. Aşa cum ne-a explicat unul dintre specialiştii din piaţă fiecare zonă financiară suportă un anumit cost. „La noi, dobânzile la cardurile de credit sunt în jur de 26%. În Cehia sunt între 15% şi 20%, dar în Ungaria sunt în jur de 40%”, spune acesta. Dealtfel, majoritatea posesorilor de carduri se încadrează în perioada de graţie pentru a nu avea costuri suplimentare pentru banii folosiţi sau plătescu lunar şi atunci văd doar costul dobânzii de 2-2,5% pe lună. Menţionăm că, pentru emitenţii de monedă electronică nu există vreun fel de limitare a dobânzii percepute de emitent conform legii.

Potrivit noilor reglementări BNR, instituţiile financiare nebancare care îndeplinesc condiţiile de intrare în Registrul Special al BNR (prag maxim de 75 de milioane de lei sold al creditelor acordate în ultimele trei trimestre) au dispoziţii tranzitorii şi 30 de zile la dispoziţie, dar maximum până la 25 ianuarie 2018, conform precizărilor oficiale ale BNR, pentru îndeplinirea condiţiilor cerute de înscrierea în Registrul Special. Conform BNR, „cerința referitoare la adecvarea fondurilor proprii intervine de la această dată, dar nu mai devreme de 1 februarie 2018 (pentru instituțiile financiare nebancare înscrise deja în Registrul special)”. Practic, BNR oferă IFN-urilor o perioadă de respiro, noul regulament intră în vigoare la 1 octombrie, dar societăţile pot îndeplini cerinţele cerute de înscrierea în Registrul Special ceva mai târziu.

Practic, fără să impună o dobândă maximală sau o limitare a comisioanelor, banca centrală solicită ca la fiecare 100 de lei acordaţi credit la un DAE mai mare decât cel stabilit de BNR, societatea să pună 67 de lei în plus la capital. Astfel, noul regulament al BNR, care a intrat în vigoare la 1 octombrie, prevede ca noile cerinţe de capital să se aplice împrumuturilor cu o perioadă de ramburs de maximum 15 zile care depăşesc DAE de 200% pentru lei şi 133% pentru valută. Potrivit noilor reglementări BNR, instituţiile financiare nebancare care îndeplinesc condiţiile de intrare în Registrul Special al BNR (prag maxim de 75 de milioane de lei sold al creditelor acordate în ultimele trei trimestre) au dispoziţii tranzitorii şi 30 de zile la dispoziţie, dar maximum până la 25 ianuarie 2018, conform precizărilor oficiale ale BNR, pentru îndeplinirea condiţiilor cerute de înscrierea în Registrul Special.

De asemenea, pentru împrumuturile acordate pe o perioadă de 16-90 de zile, IFN-urile trebuie să nu depăşească un DAE de 100% pentru creditele în lei şi 67% pentru cele în valută. Pentru împrumuturile pe termen mai mare de 90 de zile (gen credite ipotecare şi nu numai), IFN-urile trebuie să se limiteze la un DAE egal cu rata dobânzii Lombard (dobânda la care se împrumută băncile de la BNR, în prezent de 3,25%) înmulţit cu 10. Practic, dacă vor să nu vină cu bani de acasă, IFN-urile vor trebui să calculeze un DAE de maximum 32,5%.