„Ne-au trebuit 24 de ani să aducem inflaţia sub 10%. Dacă nu vom stăpâni inflaţia să nu sară de acest prag va fi foarte greu să o mai readucem inapoi”, spune Ionuţ Dumitru, economist şef Raiffeisen Bank. El arată că „evoluţia dobânzii de politică monetară, implicit cea la depozite, depinde la ora actuală de evoluţia inflaţiei. Cu datele pe care le avem acum, la final de an, estimăm o inflaţie de 7,3% la decembrie 2021 şi de 4,5% la decembrie 2022, mult peste ţintele deinflaţie ale BNR”.
Ionuţ Dumitru spune că dobânzile nu pot merge acum decât pe creştere. „Cât de repede? Cât de mult? Nu ştim deocamdată, deoarece depind de inflaţie, care în funcţie de cum se vor aşeza preţurile la energie şi de cum va arăta valul doi al repercusiunii acestor preţuri în inflaţie”. Dumitru arată că previziunile Raiffeisen Bank merg spre o majorare a dobânzii de politică monetară cu încă 0,25% în noiembrie, iar dobânda BNR va urca până la 2,5% la mijlocul anului viitor şi 3% la final de 2022.
Pe lângă riscul preţurilor la energie, Dumitru enumerează şi riscul pandemic. „Dacă evoluţia pandemiei nu va putea fi ţinută sub control, BNR nu va creşte foarte mult dobânda”. În privinţa ROBOR, el precizează că va merge în acelaşi ritm cu evoluţia dobânzii cheie, ţintind şi chiar depăşind dobânda acordată de BNR la facilitatea de credit pentru bănci.
Nu este exclus să avem un ROBOR de 3%
Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte CFA România, arată că prima majorare de dobândă operată de BNR a venit destul de repede, obligată fiind de evoluţia preţurilor la energie şi combustibili, generatoare de inflaţie, inflaţie care însă vine şi din plan extern. „Sunt foarte multe ţări care fac trecerea către economia verde şi atunci preferă să importe energie decât să ardă cărbune”, arată Codîrlaşu. În acest context, reprezentantul CFA nu exclude o inflaţie de peste 7% în 2021 şi 4%-5% în 2022.
Context în care vom avea o majorare a dobânzii BNR şi în noiembrie 2021, urmând ca anul viitor dobânda cheie să fie de 2,25% – 2,5%. Cum evoluţia ROBOR va urma traiectoria dobânzii Lombard (dobânda pentru facilitatea de credit a băncilor de la BNR), „nu este exclus ca anul viitor să avem un ROBOR de 3%”. Nivelul dobânzii coroborat cu cel al inflaţiei în acest moment arată că ne confruntăm în continuare cu dobânzi real negative, „ceea ce ar trebui să stimuleze economia. De aceea, ciclul de majorare a dobânzilor început de BNR nu cred că va avea un impact semnificativ asupra economiei reale”, spune Adrian Codîrlaşu.