În România există la ora actuală circa 4,3 milioane de salariaţi şi circa 5,2 milioane de pensionari, ceea ce face ca raportul angajaţi pensionari să fie de un salariat la 1,3 pensionari, conform studiului APAPR. Raportul se va menţine în uşoară creştere până în 2031, după care va creşte abrupt, ajungând în 2041 la un raport de un angajat la 2,5 pensionari. Astfel de previziuni au determinat de altfel reforma pensiilor şi apariţia celor trei piloni, de stat, de stat administrat privat şi privat propriu zis.
Potrivit datelor prezentate de șeful Allianz-Țiriac Pensii, Iulius Postolache, Pilonul II numără 6,88 milioane de contributori în 7 fonduri cu active nete de 33,95 miliarde de lei (7,46 miliarde de euro). În schimb, Pilonul III, unde salariații contribuie voluntar din mai 2007, are active de 1,6 miliarde de lei (353 milioane de euro) în 10 fonduri de profil. Numărul participanților a atins 422.000 la 31 martie. „Creșterea raportului salariați-pensionari va fi o povară pentru toată lumea, salariați, angajatori și bugetul de stat”, a spus Postolache.
Corina Cucoli, director general Certinvest Pensii a declarat la rândul său că la Pilonul III, contribuţia medie este în jur de 133 de lei pe lună, chiar dacă deductibilitatea fiscală de 400 de euro pe an ar permite plata unei contribuţii lunare de 150 de lei pe lună.
În privinţa plasamentelor, fondurile de pensii au investite pe Bursa de Valori peste 1,3 miliarde de euro, fiind cei mai mari investitori instituţionali locali. În acest context, ele asigură 10% din lichiditatea BVB şi au jucat un rol important în privatizările prin listare pe bursă, cu achiziţii de 20% din acestea. De asemenea, fondurile de pensii deţin 25% din recentele IPO şi SPO (ultimele mari listări pe BVB). În plus, fondurile de pensii deţin peste 10% din titlurile de stat ale României, fiind după bănci, cei mai mari deţinători de datorie publică.