În câţiva ani ar trebui să avem această consolidare bugetară, nu pentru că suntem în procedură de deficit excesiv, ci pentru a ne face viaţa uşoară – Daniel Dăianu

„Este o situaţie complicată. Noi în câţiva ani ar trebui să avem această consolidare bugetară, nu pentru că suntem în procedură de deficit excesiv, ci pentru a ne face viaţa uşoară. Nu avem nevoie de îndemnul Comisiei Europene şi de ce înseamnă această procedură de deficit excesiv, pentru a ne pune finanţele publice în ordine. Şi aici sunt dificultăţi mari întrucât, după cum am spus, avem venituri fiscale foarte joase, de asta şi nevoia de a le creşte. Şi ele pot să fie crescute. Şi ceea ce ar trebui să fie obiectivul central, adică să venim cu acest deficit bugetar în preajma lui 3% în câţiva ani. Dacă nu vom reuşi de pildă în 2023 să îl aducem la 4,4%, dar măcar să fie sub 5% şi în 2024 să reuşim să mergem mai jos. Nu este simplu deloc. Este greu să creşti veniturile fiscale într-o economie care deşi mai are creştere economică, să sperăm că va avea în 2023, dar este net inferioară celei din 2022. Inflaţia care va fi mai mică nu ajută execuţia bugetară”, a spus Daniel Dăianu, la conferinţa cu tema „Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale Româ˜niei pe 2023”.

El a menţionat că există studii care arată o legătură dintre deficitul bugetar şi cel de cont curent, iar transmisia corecţiei de deficit bugetar către cel de cont curent ar fi de 0,3 – 0,6. În cazul României acesta ar fi de 0,7 – 0,8, iar în cazul unei diminuări a deficitului bugetar cu 3% din PIB s-ar ajunge la o reducere a deficitului de cont curent cu 2% din PIB. Aceasta ar fi o reducere semnificativă, iar pieţele financiare ar reacţiona pozitiv, costul finanţării şi al refinanţării ar scădea şi el.

„Ratele de creştere economică vor fi inferioare în 2023 faţă de 2022 şi nu este întâmplător. Important este dacă se va putea evita recesiunea. Aici rămâne un mare semn de întrebare. (…) Eu zic că ţările din Europa Centrală şi de Răsărit se află într-o situaţie mai bună din acest punct de vedere. Ratele de creştere economică sunt văzute a fi în 2023 mai mari decât în ţările dezvoltate din Uniunea Europeană, dar noi depindem foarte mult de turaţia economiilor dezvoltate. Deci dacă acolo ratele de creştere economică vor fi inferioare celor care au fost anticipate sau unele ţări înţeleg chiar vor intra în recesiune, tot acest complet de împrejurări va afecta şi dinamica economiei noastre. Acum în ceea ce priveşte deficitele noastre. Spun acum, ceea ce este o platitudine, dar sunt obligat să o repet şi nu pentru că nu am altceva de spus, ci pentru că este o realitate a funcţionării economiei noastre, care deşi nu denotă o situaţie fără ieşire sau unii o judecă în termeni catastrofali, apocaliptici, exprimă totuşi o situaţie foarte, foarte critică. Şi ce se poate constata? Că există o vinculaţie evidentă. Ea este vizibilă între dezechilibrul extern, mă refer în special la deficitul de cont curent şi dezechilibrul bugetar. Dacă în 2007 – 2008 noi aveam deficitele externe mai mari decât dezechilibrul bugetului public, atunci îndatorarea privată a stat la originea periculozităţii foarte mari a îngheţării pieţelor….Acum situaţia este invers şi este deficitul bugetar cel care generează cea mai mare parte din dezechilibrul extern”, a explicat Daniel Dăianu.

De asemenea, el a declarat că inflaţia este înaltă şi persistentă. Aceasta a scăzut, dar vorbim mai mult de o scădere a inflaţiei headline (IPC), însă inflaţia de bază se dovedeşte mult mai dificil de învins şi aceasta înseamnă că politicile monetare nu au cum să se relaxeze curând.

Preşedintele Consiliului Fiscal a menţionat că nu numai Ministerul de Finanţe ar trebui să fie preocupat de disciplină şi conformare voluntară, ci şi reprezentanţii mediului privat.

„Este şi incorect să arătăm întotdeauna cu degetul la ANAF. Conformarea trebuie să fie o trăsătură a conduitei celui care lucrează în economia de piaţă, în economia liberă, fie că este entitate publică, fie că este entitate din sectorul privat”, a mai spus Daniel Dăianu.