În ce domenii trebuie să facă România progrese ca să intre în Schengen

Economica.net
24 01. 2013
schengen_11723800_28192600_68757900_46808200_73725100

„Germania şi Franţa au o poziţie comună. Important este modul în care Comisia Europeană, care se ocupă de această chestiune, va evalua progresele în ceea ce priveşte reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei. Este important ca România să demonstreze o imagine de unitate în exterior, ca toate forţele politice să aibă un interes profund în ceea ce priveşte reforma justiţiei şi progresele în acest domeniu şi, dacă toate aceste lucruri vor avea loc, sunt convins că aplicarea deplină a prevederilor tratatului Schengen va avea loc conform acelui model în două etape propus de ambele noastre ţări, începând cu aeroporturile şi porturile într-o primă fază şi cu frontierele terestre într-o a doua etapă”, a declarat ambasadorul german, într-un interviu alături de colegul francez, difuzat de Digi 24.

Cei doi au subliniat că înţeleg argumentele părţii române privind interesul separării subiectului Schengen de MCV, însă temerile opiniilor publice din ţările Europei de Nord sunt o realitate de care trebuie ţinut cont.

„Înţeleg foarte bine partea română, faptul că se doreşte această separare a mecanismului faţă de chestiunea aplicării tratatului Schengen, şi nici eu nu aş face altfel dacă aş fi român, dar cred că publicul din Europa de Nord este interesat în primul rând ca această frontieră externă a UE, care se va afla în România, trebuie să fie sigură din toate punctele de vedere, trebuie să fie impermeabilă prin controale şi cred că aceste temeri, de care noi am dori să scăpăm dacă ni se dă această ocazie, există totuşi”, a spus Von Mettenheim.

La rândul său, ambasadorul francez a subliniat că îndeplinirea aspectelor tehnice, chiar prin modernizarea cu concernul franco-german EADS a aeroporturilor şi punctelor de frontieră, nu e suficientă dacă nu e rezolvată problema corupţiei, având în vedere situarea României şi Bulgariei în apropierea unor bazine de imigraţie care îngrijorează ţările UE.

„Voi spune foarte direct: poţi să ai cea mai bună tehnică din lume, dacă atunci când treci o frontieră poţi să strecori o bancnotă în paşaport ca să treci mai departe fără probleme, atunci problema nu e chiar deloc rezolvată. Lupta împotriva corupţiei şi birocraţiei trebuie să fie chiar eficace în România şi Bulgaria. Pentru că sunteţi ţări importante din punct de vedere geografic al emigraţiei, sunteţi la capătul Europei şi sunteţi poarta către ţări care ar putea reprezenta o îngrijorare pentru Europa de mâine din punct de vedere al emigraţiei”, a subliniat Philippe Gustin.

Ambasadorul francez a recunoscut însă că deşi iniţial „C-ul” din MCV venea de la „Cooperare”, în prezent e vorba mai mult de un control.

„Ştim că România nu e de acord cu legătura între MCV şi Schengen, dar nu poţi împiedica opiniile publice şi decidenţii europeni să facă această legătură. Cred însă că există o neînţelegere şi poate chiar o ipocrizie şi aici autorităţile române au dreptul să semnaleze: «C-ul» din MCV înseamnă cooperare, dar am făcut din cooperare un mecanism de control. Şi cred că în lunile care urmează vom face, adică noi, francezii şi germanii, vom lucra în aşa fel încât să reuşim o logică de cooperare bilaterală între aceste ţări şi România, dar şi multilaterală în UE ca să reuşim în aşa fel încât aceste rapoarte MCV să fie pozitive. Când vor fi pozitive, vor fi ridicate toate obstacolele pentru intrarea în spaţiul Schengen”, a concluzionat ambasadorul francez.

Ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe, s-a întâlnit joi, la Dublin, cu omologii din Germania şi Olanda pe tema aderării României şi Bulgariei la Schengen, aceştia arătând că ambele ţări vor relua discuţiile interne în acest sens după adoptarea raportului MCV.

Olanda şi Germania sunt ţările care au blocat în ultimele luni o decizie a Consiliului JAI privind aderarea la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei, anunţând că pentru a accepta acest lucru aşteaptă progrese în următorul raport MCV al Comisiei Europene care va fi prezentat la sfârşitul acestei luni.

Preşedintele Traian Băsescu declara, după Consiliul European din decembrie, că în anexa concluziilor reuniunii a fost introdusă o solicitare adresată Consiliului JAI ca la reuniunea din 7 martie să analizeze luarea unei decizii privind intrarea României şi Bulgariei în Schengen.

În contextul Consiliului JAI din 6-7 decembrie, secretarul de stat în MAI Marian Tutilescu, şeful Departamentului Schengen, Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale, arăta că dacă decizia privind deblocarea aderării va fi luată la Consiliul JAI din martie, pentru frontierele aeriene şi maritime intrarea în zona Schengen se va face în ultima duminică a lunii martie, iar pentru frontierele terestre speră să se întâmple acest lucru până la sfârşitul anului.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, a declarat pe 10 ianuarie că în acest moment nu este în plan trimiterea unei misiuni de experţi la Bucureşti pentru pregătirea raportului MCV, care va fi publicat până la sfârşitul acestei luni.

Surse oficiale au declarat, pentru MEDIAFAX, că raportul MCV privind justiţia română va fi publicat în 30 ianuarie.