În ciuda tensiunilor din Marea Neagră, Kazahstanul se bazează pe conducta caspică, ce ajunge în portul rusesc Novorossiisk, pentru exportul de țiței

Comentariile directorului general al KMG, Magzum Mirzagaliyev, au fost făcute în contextul în care SUA și-au exprimat pentru prima dată îngrijorarea cu privire la un posibil impact al războiului dintre Rusia și Ucraina asupra rutei de export, întrucât ostilitățile din Marea Neagră s-au apropiat de portul petrolier Novorossiisk.

Conducta caspică, operată de Caspian Pipeline Consortium (CPC), lungă de 1.500 km, leagă marile câmpuri petroliere din zona caspică de Marea Neagră, cu descărcare terminalul marin din portul rusesc Novorossiisk. CPC are mai mulți acționari, cel mai important (24%) fiind statul rus prin Transneft, după care vin KazMunayGas, compania petrolieră națională a Kazahstanului, și mari companii petroliere occidentale, cum ar fi Chevron, Exxon, Eni, alături de rușii de la Lukoil. O parte din țițeiul transportat prin CPC ajunge la rafinăria Petromidia, deținută de KMG. Kazahstanul este de altfel principala sursă de petrol a României. Pe această rută se transportă aproximativ 80% din producția de țiței a Kazahstanului.

Blendul de țiței CPC este o sursă vitală de țiței pentru piața europeană în urma impunerii sancțiunilor asupra petrolului rusesc și s-a tranzacționat aproape de referința Brent: la 3 octombrie, această calitate a fost evaluată cu un discount de 1,60 dolari/baril față de Brent, potrivit datelor S&P Global Commodity Insights.

Cu toate acestea, transportatorii s-au confruntat cu un risc sporit de război în Marea Neagră, reflectat în creșterea în spirală a costurilor de asigurare, potrivit participanților pe piață.

„Aceasta este cea mai sofisticată și cea mai eficientă rută pe care o folosim de mai bine de 20 de ani”, a declarat Mirzagaliyev la evenimentul Kazakhstan Energy Week. El a continuat prin a mulțumi acționarilor conductei, inclusiv operatorului rus de conducte Transneft, Chevron, ExxonMobil și Shell, pentru că „s-au asigurat că dialogul acționarilor continuă să aibă loc”. Mirzagaliyev a făcut aluzie la întreruperile din 2022, care au inclus pagube provocate de furtuni la instalațiile de încărcare și o dispută juridică pe probleme de mediu – ambele pe fondul unor tensiuni militare

„Provocările cu care ne-am confruntat, în special anul trecut, cred că sunt gestionate în prezent și nu prevedem probleme majore”, a declarat Mirzagaliyev.

Temerile SUA

Deși lucrurile au funcționat relative bine, chiar și cu aceste incidente, oficiali americani au vorbit pentru prima data luna trecută despre riscul la adresa exporturilor de țiței prin CPC în urma escaladării conflictului dintre Rusia și Ucraina în Marea Neagră, inclusiv a relatărilor despre prezența de mine plutitoare și a atacurilor asupra unor instalații din porturi.

În august, o navă de debarcare a fost grav avariată într-un atac în apropierea instalațiilor de încărcare a CPC. Apropierea ostilităților a generat speculații că exporturile de țiței prin CPC ar putea fi afectate de o manieră semnificativă. Ambasadorul SUA în Kazahstan, Daniel Rosenblum, și-a exprimat îngrijorarea la 29 septembrie, declarând presei kazahe că ar trebui să se ajungă la un acord formal privind respectarea securității rutei CPC.

În urma acestor comentarii, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a condamnat războiul Rusiei împotriva Ucrainei, „inclusiv impactul (…) asupra infrastructurii de transport umanitar și comercial, cum ar fi Caspian Pipeline Consortium”. SUA au purtat discuții „cu privire la securitatea conductei cu guvernul Kazahstanului și cu companiile energetice care se bazează pe această infrastructură”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

În ciuda situației din zonă, reprezentanții industriei rămân relativ optimiști că transporturile de țiței CPC vor continua, remarcând gama largă de părți interesate de această rută, inclusiv marile companii petroliere și de gaze din SUA și Europa, precum și statul rus – o parte din petrolul rusesc este transportat prn conductă din câmpurile operate de Lukoil, și reprezintă circa 10% din fluxurile CPC. SUA au scutit explicit de sancțiuni țițeiul CPC, menționând că acesta provine în principal din Kazahstan.

Ministrul rus al energiei, Nikolai Shulginov, care a luat cuvântul în cadrul aceluiași eveniment de la Astana, a oferit asigurări din partea țării sale cu privire la oleoduct. „Avem o interacțiune normală, o cooperare constructivă… așa că nu avem nicio îngrijorare pentru moment. Ne gândim la energie. Nu ne gândim la influențarea infrastructurii. Orice acțiune împotriva infrastructurii energetice – oleoducte sau gazoducte – este inadmisibilă”, a declarat Shulginov într-un răspuns la o întrebare privind temerile legate de securitate din partea S&P Global Commodity Insights.

Livrări record în 2023?

Potrivit previziunilor publicate recemt de managementul CPC, volumul de țiței transportat în acest an ar putea ajunge la 63,7 milioane de tone, depășind astfel recordul din 2019, când au fost expediate la export 63,3 milioane de tone de țiței. De la începutul anului și până la data de 3 octombie, în terminalul marin din Novorossiissk au fost încărcate 48,2 milioane de tone de țiței în 441 de petroliere. Luna trecută, compania a manipulat 48 de tancuri petroliere, depășind planul de încărcare din septembrie cu 211.000  de tone.

Și se pare că infrastructura CPC va fi modernizată. Kairgeldy Kabyldin, directorul adjunct al Consorțiului, a declarat acum câteva zile: “În 2026, vom începe să înlocuim cele două puncte de acostare din larg ( sunt trei . n.red), care sunt în funcțiune din 2001. Intenția este să se fabrice toate echipamentele necesare pentru acestea în Rusia. În plus, în următorii câțiva ani, intenționăm să înlocuim 400 km de conductă principală „.