Lecţia poloneză pentru Isărescu: dai drumul la creditul de consum când economia stagnează

Autorităţile poloneze au decis să relaxeze condiţiile în care băncile pot acorda credite de consum. Începând cu luna iulie, scoring-ul va fi mai puţin restrictiv. Băncile se vor putea baza mai mult pe istoricul de credit al potenţialilor clienţi în momentul în care vor decide dacă să acorde sau nu un credit. Doritorii de credite vor putea să facă dovada veniturilor şi prin evoluţia soldurilor conturilor lor bancare, iar în cazul creditelor de valoare mică, clienţii nu vor mai trebui să facă dovada veniturilor, potrivit presei poloneze.

A fost dublat şi plafonul sumelor ce pot fi împrumutate de la bănci.

De asemenea, băncile nu vor mai fi restricţionate în a împrumuta pe cei care câştigă sub salariul mediu şi care plătesc până la 50% din salariu către ratele la bancă.

Ultima dintre măsurile enunţate vine după ce polonezii care nu au avut acces la creditele bancare s-au îndreptat către instituţiile financiare nebancare, unele dintre ele de renume dubios.

Iniţial, prevederile aprobate de KNF ar fi trebuit să se aplice doar celor mai solide bănci, însă acestea au fost extinse la întregul sistem bancar. Reprezentanţii preşedintelui polonez, cei ai ministerului de finanţe şi cei ai băncii centrale au votat pentru aprobarea acestor modificări, chiar peste capul preşedintelui, care s-a opus unor astfel de măsuri.

După ce KNF a restricţionat accesul populaţiei la creditele de consum la sfârşitul anului 2009, soldul acestora a scăzut constant – doar în 2012 s-a înregistrat o scădere de 5,2%.

Creştere economică slabă în 2013

Polonia şi-a creat o carte impresionantă de vizită după ce a reuşit să fie singura ţară din Uniunea Europeană care nu a înregistrat scădere economică în timpul crizei, ba chiar a performat în această perioadă dificilă pentru UE cu rate de creştere de 1,6% în 2009, 3,9% în 2010, 4,3% în 2011 şi 2% în 2012.

Însă 2013 se anunţă un an dificil şi pentru Polonia. Previziunile sunt pentru o creştere economică de doar 1,2% – ceva mai subţire şi decât previziunea pentru România de 1,6%.

Aşa că guvernul şi banca centrală încearcă să stimuleze consumul populaţiei, după ce anul trecut ratele de creştere au scăzut constant, de la peste 10% la începutul anului la -2,5% în decembrie.

Banca Centrală a Poloniei, după o perioadă în care a ţinut dobânda cheie la 4,75% în 2012, pe fondul unei rate anuale a inflaţiei de peste 4%, a început un nou ciclu de relaxare a politicii monetare în noiembrie 2012. Dobânda cheie a fost scăzută treptat până la 3,25% în luna martie, după ce inflaţia a scăzut la sub 2%, în ţinta băncii centrale.

În România, politicile merg prociclic

Economica României a avut o evoluţie divergentă cu cea a Poloniei. 2009 şi 2010 au fost ani de recesiune, în 2011 economia a crescut uşor, iar în 2012 creşterea a fost apropiată de zero. Creditarea a încetinit semnificativ şi doar programul guvernamental Prima Casă a mai crescut soldul creditelor ipotecare pentru locuinţe vechi.

În aceste condiţii, Banca Naţională a României a introdus la începutul sfârşitul anului 2011 un nou regulament privind creditul acordat populaţiei. Cu această ocazie, creditul de consum în valută a fost practic eliminat – multe bănci nici nu mai au astfel de produse în ofertă -, iar cel în lei limitat la 5 ani şi acordat după criterii mult mai dure. Astfel, clientul ar trebui să facă dovada că se califcă şi în cazul în care dobânda creşte cu 0,6 puncte procentuale şi veniturile scad cu 6%. Comprimarea perioadei pentru care se poate acorda un credit şi dobânzile ridicate la lei a făcut ca mulţi dintre potenţialii doritori de credite să nu se mai califice.

De altfel, BNR constată, în ultimul raport privind inflația, ce eficient a fost regulamentul amintit: nu se mai acordă credite de nevoi personale, astfel că soldul acestora scade din ce în ce mai abrupt. Soldul creditului de consum a scăzut cu 4 miliarde de lei într-un an (-6,5%) la 58 de miliarde de lei în decembrie.

Dobânda cheie a BNR este în constinuare blocată la nivelul de 5,25% din martie anul trecut şi inflaţia ridicată, cu mult peste ţinta BNR, nu lasă loc pentru relaxarea dobânzii, cel puţin pentru moment.

Atât BNR, cât şi guvernul, speră la un an agricol bun, care să salveze atât ţinta de inflaţie, cât şi pe cea de creştere economică.

La sfârşitul anului trecut vânzările cu amănuntul au scăzut neaşteptat de puternic, chiar într-o perioadă când de regulă acestea cresc, iar în ianuarie şi-au revenit uşor faţă de decembrie.

Statul ia de la populaţie ca să-şi crească propriul consum

Ministrul Bugetului, economistul Liviu Voinea, spune că avansul de 1,6% al economiei româneşti în acest an va fi împins de creşterea consumului. Cum consumul privat nu s-a urnit din loc, guvernul a apelat la creşterea salariilor bugetarilor şi la creşterea salariului minim.

„Care sunt sursele acestei creşteri de 1,6%? În primul rând este vorba despre cererea internă, despre consum. Aş putea spune că nu este cea mai sănătoasă dintre sursele de creştere, dar, după un an de creştere de numai 0,3%, practic a stimula consumul este o măsură contraciclică şi am stimulat consumul prin măsurile adoptate, inclusiv prin majorarea salariului minim”, a declarat, recent, Liviu Voinea. În perioada de dinanite de a ajunge în guvern, Voinea a insistat pentru stimularea consumului, considerând că aduce cea mai importantă contribuţie la creşterea PIB.

Potrivit unei analize a Florin Cîţu Advisory, consumul populaţiei ca pondere în PIB a scăzut de la 77% în 2008 la 70%, în prezent, în timp ce consumul statului ca pondere în PIB a rămas constant la aproximativ 10%.