În concluzie, cel puțin până acum, se vede o apreciere a dolarului pe termen mediu, o menținere sau creștere a prețului aurului și o devalorizare a euro. Pentru cei care economisesc, moneda americană, francul elvețian și aurul par soluțiile mai bune.
Deşi este încă devreme pentru a calcula un impact direct al epidemiei de coronavirus asupra economiei europene şi a celei româneşti, câteva tendinţe au devenit deja vizibile. Moneda americană se apreciază atât faţă de euro cât şi faţă de leu, chiar dacă dolarul nu prea mai joacă nici un rol în economia noastră. Este adevărat economia SUA peformează bine, iar cea europeană care dădea semne de revenire a încetinit din nou odată cu extinderea coronavirusului. De asemenea, diferenţialul de dobândă dintre dolar şi euro este în favoarea dolarului. Dobânzile la americani sunt real pozitive, în jur de 1,5%, în timp ce în zona euro, dobânzile sunt negative, de minus 0,5%.
De altfel, paritatea euro dolar pe pieţele internaţionale a ajuns la 1,0817 dolari pentru un euro, ceea ce apropie foarte mult cele două monede de referinţă de egalitate. Menţionăm că dolarul a avut acceaşi paritate cu euro doar în momentul lansării monedei unice europene în ianuarie 2002. Ionuţ Dumitru spune că dolarul, în perioadele de aversiune la risc este văzut ca o monedă de refugiu la fel ca aurul”. De altfel, preţul aurului a urcat luni, 24 februarie 2020 la maximul a şapte ani, pe fondul temerilor generate de epidemia de coronavirus, investitorii preferând activele sigure, cum este metalul galben, relatează BBC. Preţul pentru livrare imediată a ajuns până la 1.678,58 dolari uncia.
Cât taie din economie virusul din China
Aşa cum arată Dumitru, Fondul Monetar Internaţional aprecia săptămâna trecută că virusul asiatic va contribui cu minus 0,1% la creşterea economică la nivel mondial. „Dar cred că erau optimişti la momentul acela”, precizează Ionuţ Dumitru. Adrian Codîrlaşu,preşedintele CFA România, precizează că paritatea euro dolar este la cel maijos nivel înregistrat până acum, iar epidemia de coronavirus ar putea avea un efect destul de puternic asupra Uniunii Europene, cu atât mai mult cu cât, din cauza izbucnirii epidemiei în Italia, ar putea fi impuse restricţii de circulaţie în zona schengen, zonă greu controlabilă datorită densităţii populaţiei şi faptului că se circulă şi cu maşina, nu doar cu avionul.
Adrian Codîrlaşu arată că, pentru a calcula severitatea impactului economic al acestui virus, el a calculat doi indicatori legaţi de rata de deces a cazurilor confruntate cu acest virus, unul dintre indicatori situându-se la un nivel îngrijorător. Astfel, numărul de decese raportat la numărul de îmbolnăviri cu coronavirus în China este de 1%, iar în afara Chinei este insignifiant. Dacă luăm în calcul însă, cazurile închise (număr total îmbolnăviri, şi decese şi vindecări), rata deceselor este de 9% în China şi de 8,7% în afara Chinei, ceea ce reprezintă un indicator îngrijorător, în opinia lui Adrian Codîrlaşu. Un astfel de indicator în afara Chinei blochează regiunea respectivă, ceea ce poate aveaimpact negativ puternic.
Analiza zilnică a ING Bank relevă că în Germania, dar și în alte părți din zona euro, declinul noilor comenzi și al producției a încetinit şi există semne precoce că coronavirusul începe să aibă un efect, întreprinderile raportând termene de livrare mai mari. „Lanțurile de aprovizionare suferă de măsurile de prevenire din China și este posibil să continue în martie, deoarece aceste măsuri rămân în vigoare, iar întreprinderile din zona euro au scăzut.”, precizează ING Bank.
Producția sectorului de servicii a continuat să crească într-un ritm modest, dar coronavirusul a afectat în parte noile activități din turism și anumite sectoare de servicii cu expunere în lanțul de aprovizionare chinez. Estimările ING Bank au vizat şi potenţialul pierderilor în PIB-ului asiatic doar din încasările din turism de circa 105-115 miliarde de dolari.