Un parlamentar britanic, susţinător înfocat al RMGC de teama imigranţilor români şi bulgari

Eurodeputatul Roger Helmer, care a mai scris despre România şi Roşia Montană revine cu o postare pe blogul personal. Mai jos, textul postării.

„Bunul nostru coleg din EFD (European Freedom and Democracy, un grup politic eurosceptic din Parlamentul European – n.r.), Slavi Binev, parlamentar european din Bulgaria, ar fi putut, poate, să fie jenat să stea în grupul EFD alături de parlamentarii europeni din UKIP (UK Independence Party – partid britanic eurosceptic populist de dreapta din care face parte şi Helmer – n.r.), având în vedere faptul că noi am fost destul de vocali în ce priveşte imigraţia din România şi Bulgaria începând cu luna ianuarie a anului viitor. Însă el a întors cu măiestrie problema, cerând guvernului ţării sale să creeze prosperitate şi locuri de muncă acasă, şi să construiască o Bulgarie în care cetăţenii să nu mai simtă că trebuie să meargă în străinătate ca să poată avea un nivel de trai decent.

Am avut în minte cam aceeaşi idee, cel puţin tangenţial, când am început să mă interesez de o propunere legată de exploatarea auriferă într-un loc numit Roşia Montană. Am fost motivat, iniţial, de frustrarea mea faţă de războinicii ecologişti hiperactivi care par hotărâţi să blocheze dezvoltarea industrială peste tot, fie că este vorba despre exploatarea aurului în România sau despre gaze de şist în Sussex.

Şi bineînţeles, ca principiu general sunt pro-industrie, pro-locuri de muncă, pro-creştere şi pro-prosperitate – pentru români ca şi pentru noi ceilalţi. Însă dacă efectul unei noi mine de aur la Roşia Montană este să aducă oportunităţi şi locuri de muncă pentru români în România, atunci aceasta trebuie să aibă un impact pozitiv în reducerea valurilor migraţioniste.

Guvernul Românie are de înfruntat alegeri de politici care ar putea să le pună ţara pe o direcţie a prosperităţii în cadrul Uniunii Europene, sau să o repună în rolul unei mlaştini balcanice sărăcăcioase. Făcând alegerea potrivită, politicienii din România ar putea genera locuri de muncă pentru românii de acasă în loc să îşi forţeze cetăţenii să plece din ţară să caute de muncă în altă parte în Uniunea Europeană. Din ianuarie 2013, cetăţenii României (şi Bulgariei) – două dintre cele mai sărace ţări ale Europei – vor avea dreptul să călătorească în Marea Britanie, unde vor putea să ceară ajutoare de şomaj şi sănătate la acelaşi nivel cu ceilalţi cetăţeni europeni, în cadrul unei relaxări a libertăţii de muncă în UE. Ca rezultat, agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă din Anglia spun că sunt bombardate de cereri din partea a foarte mulţi care vor să afle cum pot să ceară aceste ajutoare.

Conform unui raport emis luna trecută de Institutul Democraţiei, „România are de ales între două căi în ce priveşte politicile sale: una care conduce spre o economie ca un tigru, prosperă, bazată pe piaţă, construită pe fundaţii sustenabile din punct de vedere al mediului; şi cealaltă, care conduce spre o Românie cu statutul şi contextul unei mlaştini balcanice, un stabiliment politic corupt, care va duce spre o populaţie împovărată din punct de vedere economic”. Sunt de acord cu acest punct de vedere, şi într-adevăr, dacă te uiţi la investiţii semnificative în ţară, precum cele aduse de Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), ar putea fi chiar un contribuitor semnificativ la economica UE ca întreg şi nu doar România (înţeleg că 78% din beneficiile proiectului vor rămâne în ţară).

RMGC încearcă, în prezent, să reînvie mineritul în oraşul Roşia Montană, care are nevoie disperată de investiţii şi are un nivel teribil de mare al şomajului (am citit că ar fi de 80% în regiunea Munţilor Apuseni unde se află Roşia Montană). Mulţi dintre localnici par să fie în favoarea proiectului, după cum s-au exprimat la un referendum local în decembrie 2012, unde aproape 80% dintre cei care au votat în Roşia Montană au votat în favoarea reluării mineritului şi au primit cu bucurie ideea ca investiţiile şi locurile de muncă să ajungă, din nou, în regiunea lor sărăcită. Bineînţeles că părerea mea personală este că, dacă le pui în balanţă, meritele proiectului în termeni de dezvoltare economică şi locuri de muncă depăşeşte orice risc, care ar fi oricum bine controlat. Supravegherea Comisiei Europene pe linia Directivei privind deşeurile în minerit ar trebui să dea românilor destulă încredere, pentru că există reguli europene foarte comprehensive care acoperă siguranţa mineritului aurifer, şi din ce am studiat aceste reguli sunt eficiente. provocările extracţiei de aur sunt acolo pentru a fi gestionate, nu pentru a fugi de ele terorizaţi.

Oponenţii RMGC caută să blocheze şi să amâne proiectul cu poveşti care să sperie. Ei exagerează şi propagă orice poveste negativă (şi în unele cazuri chiar inventează poveşti negative). Ei abuzează de „principiul precauţiei”. Având în vedere starea precară a economiilor Europei, nu cred că mai putem tolera acest tip periculos de abordare.”