În Marea Neagră, putem repeta succesul Norvegiei din Marea Nordului, totul ține de autorități – Peter Zeilinger, director Petrom

Cum ați descrie atractivitatea sectorului energetic din regiunea Mării Negre?

Peter Zeilinger: Cred că se poate face mai mult în ceea ce privește atractivitatea, după ce Marea Neagră a fost într-o stare latentă timp de multe decenii, comparativ cu momentul în care a debutat Marea Nordului, de exemplu. Cred că acum se trezește, așa văd eu lucrurile. Nu pentru Petrom, pentru că noi suntem activi în Marea Neagră de 40 de ani, dar mă refer în special la zonele cu ape de mare adâncime din Marea Neagră, care acum sunt aduse la viață, în special după anunțul recent al Turciei.

Dacă ați putea schimba un lucru în regiune pentru un climat de investiții mai bun, care ar fi acesta și de ce?

Peter Zeilinger: Cred că e nevoie, în mare măsură de educație și de discuții cu autoritățile de reglementare, cu guvernul, cu factorii decizie pe marginea faptului că explorarea este o activitate pe termen lung. Ce mi-ar plăcea să schimb de fapt este să putem repeta cumva succesul norvegienilor. Și, dacă ar fi să comparăm Marea Neagră cu Marea Nordului și Marea Norvegiei, Marea Nordului se compară mai mult cu zona de mică adâncime a Mării Negre, iar Marea Norvegiei cu zona adâncă. Iar autoritățile de reglementare din Norvegia au reușit să atragă investiții, nu să le îndepărteze. De asemenea, Marea Norvegiei este accesibilă, are un climat dur, dar este mult mai accesibilă decât Marea Neagră.

Marea Neagră a fost latentă din cauza unui obstacol semnificativ în ceea ce privește intrarea și anume strâmtoarea Bosfor și podul Bosfor. Dar, în afară de acest lucru, cred că există multe asemănări. Deci, ce mi-ar plăcea să văd este ca oamenii să înțeleagă ce potențial uriaș avem chiar în fața noastră și că este nevoie de antreprenori și de bani riscați care să vină și să exploreze ceva care va fi acolo, cu siguranță, dar despre care nu știm exact unde este. De aceea, este nevoie de stimulente. Este nevoie de stimulente pentru cei care își asumă riscuri pentru ca aceștia să vină și să riște financiar.

Care este strategia actuală a OMV Petrom pentru a-și extinde activitățile din sectorul de upstream în regiune?

Peter Zeilinger: Probabil că ați văzut cele mai recente anunțuri ale noastre și sunt foarte mândru să constat că am parcurs un nou nivel. Cum am mai spus, Petrom activează în Marea Neagră de 40 de ani. Avem experiență în activitatea offshore, dar, la fel ca în Marea Norvegiei, marile bogății și marile zăcăminte se află în apele adânci.

Odată cu descoperirea Neptun / Domino din 2012, am putut să ne facem o idee cu privire la ce e posibil. La fel și în cazul descoperirii turce, Tuna, care înseamnă Dunăre de fapt, deci sunt cumva conectați cu regiunea noastră, la fel vedem și aici ce e posibil și ce se mai poate descoperi în viitor.

Am reușit să ne extindem puțin, nu foarte departe, ci imediat peste granița perimetrului nostru din România, dar, așa cum spun mereu, geologia nu se oprește la frontieră. Suntem foarte mândri că suntem acum prezenți în Bulgaria, unde putem aduce experiența noastră și cunoștințele noastre cu privire la datele geologice pe care le-am văzut în partea românească. Și mai dorim să ne extindem și în zona de mare adâncime a Georgiei, care acum se deschide.

A fost mereu un echilibru între prospectivitate și mediul de afaceri. Și, dacă ne uităm la prospectivitatea din vestul Mării Negre – Tuna, Domino – dar și în partea bulgară, consider că arată foarte bine. Iar în ceea ce privește mediul de afaceri, Georgia este foarte bine cotată în acest sens. Prin urmare, dorim să facem uz de experiența noastră, dar vrem să ne și asigurăm că nu pierdem această oportunitate. Și ne dorim să devenim un parteneri regional, un partener preferat în Marea Neagră.

Veți participa ca vorbitor la conferința noastră anuală. Ne puteți spune pe scurt despre ce va fi prezentarea?

Peter Zeilinger: Nu cred că audiența căreia mă adresez are nevoie de un semnal de trezire, dar poate acesta va fi un mesaj către autoritățile de reglementare și factorii de decizie pentru a înțelege, în primul rând, de potențial extraordinar avem în materie de zone neexplorate și că suntem în urmă cu faza de explorare comparativ cu alte țări în Marea Neagră. Că mai avem de explorat, avem un statut de frontieră, deși cred că putem spune acum că suntem la nivelul de emergent, putem spune că avem un uriaș care acum se trezește.

De fapt, vreau să mă asigur că vedem exact ce este, și anume o oportunitate imensă care stă în pragul pieței europene de gaze.

Cu toții vrem să devenim mai verzi, cu toții vrem să folosim din ce în ce mai puțin hidrocarburile, în ceea ce privește hidrocarburile mai curate, gazul este combustibilul preferat, este combustibilul de tranziție. Și, dacă îl ai în fața piețelor tale, cu conectările care se construiesc în acest moment, acest lucru este extraordinar.

Aș vrea ca toată lumea să înțeleagă acest lucru și apoi să ne uităm puțin și la climatul de investiții, la taxare, în special pentru gaze, unde vedem că mai e nevoie de îmbunătățiri pentru a putea replica succesul norvegienilor din anii 70. Dar norvegienii se bucură din nou de succes, după criză. Atrag capital, pentru că sunt foarte rapizi – s-au uitat și au spus: de ce am nevoie să stimulez investitorii, cum aduc oameni la mine în țară și la potențialele rezerve – și aici este locul de unde putem învăța un pic pentru a putea face același lucru în Marea Neagră.

Context: Proiectele mari sunt înghețate în Marea Neagră românescă

În Marea Neagră românească există un potenţial de 200 de miliarde de metri cubi de gaze, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, însă marile proiecte sunt îngheţate din cauza legislaţiei din sectorul petrolier offshore.

OMV Petrom şi ExxonMobil sunt parteneri egali în proiectul de explorare a zăcământului de mare adâncime Neptun din Marea Neagră, estimat la 42 – 84 de miliarde de metri cubi de gaze. Spre comparaţie, România produce în prezent circa 10-11 miliarde de metri cubi de gaze pe an.

Anul trecut, Exxon şi-a anunţat intenţia de a se retrage din România. La rândul lor, reprezentanţii OMV Petrom au susţinut în mai multe rânduri că extracţia gazelor din perimetrul Neptun Deep va deveni incertă, dacă nu va fi modificată Legea offshore.

Singurele gaze noi care pot ajunge la țărm din Marea Neagră sunt cele din proiectul de dezvoltare gaze naturale Midia – MGD, dezvoltat de Black Sea Oil and Gas, în zona de apă mică. Acolo există circa 10 miliarde de metri cubi de resurse care urmează să intre în producţie la un volum de circa 1 miliard de metri cubi pe an.
Ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a declarat în repetate rânduri, încă de la preluarea mandatului, că legislaţia din sectorul petrolier offshore va trebui aprobată în Parlament prin consens politic, iar Guvernul nu va avea nicio iniţiativă în acest sens.

Norvegia este cel mai mare producător de gaze din Europa, cea mai mare parte fiind extrase offshore.