Guvernul recunoaşte amploarea crizei forţei de muncă şi permite firmelor să aducă încă 3.000 de lucrători extracomunitari să muncească în România

Guvernul a decis la începutul anului 2017 că piaţa muncii din ţara noastră are nevoie de numai 5.500 de noi lucrători din afara Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European. De altfel, numărul lucrătorilor din spaţiul extracomunitar, nou-admişi pe piaţa muncii din România, a fost acelaşi de cel puţin trei ani încoace, adică 5.500. În premieră, Guvernul a decis să suplimenteze cu 3.000 numărul străinilor din spaţiul extracomunitar, nou-admişi să lucreze în ţara noastră în acest an, se arată într-un proiect de Hotărâre de Guvern consultat de Economica. Prin urmare, în cursul anului 2017 angajatorii din România pot recruta 8.500 de lucrători din afara UE şi a Spaţiului Economic European, cu 55% mai mult decât stabilise iniţial Guvernul.

Concret, în ianuarie 2017, Guvernul a decis că numărul maxim de lucrători din spaţiul extracomunitar, nou-admişi pe piaţa muncii din România, este de 5.500, astfel:

• 3.000 de lucrători permanenţi;
• 700 de lucrători detaşaţi;
• 700 de persoane transferate în cadrul aceleiaşi companii;
• 500 de lucrători înalt calificaţi;
• 400 de lucrători sezonieri;
• 100 de lucrători stagiari;
• 100 de lucrători transfrontalieri.

Informaţiile sunt cuprinse în HG nr. 35 din 2017 pe care o puteţi citi aici.

Ce se schimbă

Guvernul vrea să suplimenteze numărul lucrătorilor din spaţiul extracomunitar, nou-admişi pe piaţa locală în 2017, cu 3.000 de oameni, astfel:

• cu 2.000 de lucrători permanenţi;
• cu 1.000 de lucrători detaşaţi.

Suplimentarea numărului de lucrători din afara spaţiului extracomunitar, care pot veni să lucreze în ţara noastră, „va asigura forţa de muncă cerută în unele sectoare de activitate sau meserii, care nu poate fi acoperită de lucrătorii români”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de Hotărâre de Guvern.

Doar în construcţii avem nevoie de peste 200.000 de lucrători pe care firmele susţin că nu-i găsesc pe piaţa locală.

„Preconizăm că în urmatoarea perioadă, dacă se va întâmpla ceea ce zic guvernanţii, politicienii, în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, şi dacă motorul privat funcţionează în continuare cum functionează acum, vor fi necesari aproximativ 600.000 de lucrători în domeniul construcţiilor. Pentru 2016, au fost declaraţi 377.000 de lucrători (n. red. persoane angajate în construcţii)”, a spus Cristian Erbaşu, preşedintele FPSC şi proprietarul Construcţii Erbaşu, scrie Economica.

Cristian Erbaşu, preşedintele Patronatului Societăţilor în Construcţii, a declarat recent, în cadrul conferinţei Live Business, organizată de Economica, că firma sa şi alte şase companii aduc forţă de muncă asiatică, din cauza deficitului sever de lucrători români. Construcţii Erbaşu va aduce 100 de angajaţi din Vietnam în următoarele două săptămâni, a spus Cristian Erbaşu, proprietarul companiei, în conferinţa Live Business Economica.

„Aducem dulgheri şi fierari. Aceştia pot fi folosiţi şi la clădiri şi la poduri. În general, pe drumuri avantajul este că totul e foarte tehnologizat, iar proporţional cu cifra de afaceri manopera e mai mică. Însă pe partea de poduri, viaducte, acolo îţi trebuie oameni, că nu se pun singure betoanele şi fierul. La fel şi în imobiliare sau la căile ferat şi la gări”, a explicat Erbaşu.

Mai multe companii de construcţii din România vor aduce în următoarele două săptămâni angajaţi din Vietnam, din cauza lipsei acute a forţei de muncă locale, a mai spus Cristian Erbaşu.

În medie, 7.300 de locuri de muncă rămân lunar neocupate fiindcă românii nu le vor, spune Guvernul.

• În perioada ianuarie – august 2017, angajatorii din ţara noastră au căutat în mod repetat, prin intermediul agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă, oameni dornici să ocupe aproape 59.000 de locuri de muncă vacante, arată datele centralizate ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Fără succes însă. Aceasta înseamnă că în primele opt luni ale anului, în medie, peste 7.300 de locuri de muncă au rămas în fiecare lună neocupate. Motivele sunt complexe şi au fost analizate de Economica într-un material amplu pe care îl puteţi accesa aici. În mare parte, e vorba despre locuri de muncă din producţie, plătite la nivelul salariului minim pe economie, pe care românii nu le mai acceptă oricât de disperaţi ar fi. Alternativa îmbrăţişată de majoritatea românilor aflaţi în această situaţie e munca sezonieră în străinătate.

De la începutul anului până la data de 10 octombrie, au fost aduşi să muncească în ţară aproape 3.200 de lucrători din spaţiul extracomunitar, arată datele oficiale ale Inspectoratului General pentru Imigrări. Informaţia vine în contextul în care legea permite în prezent un număr maxim de 5.500 de lucrători din afara UE, nou-admişi pe piaţa muncii în cursul anului 2017.

Concret, până la data de 10 octombrie 2017 au fost eliberate permise de angajare pentru:

• 2.526 de lucrători permanenţi din spaţiul extracomunitar, în condiţiile în care Guvernul stabilise în ianuarie că piaţa românească are nevoie de maximum 3.000 de angajaţi permanenţi din afara UE;
• 474 de lucrători detaşaţi din spaţiul extracomunitar, în contextul în care maximum 700 pot fi încadraţi în ţara noastră în acest an, conform deciziei Guvernului din ianuarie 2017.

În ultimele trei luni, numărul solicitărilor de angajaţi din afara UE a crescut cu 50% faţă de nivelul din primul semestru al acestui an.

• În perioada 1 iulie – 1 octombrie 2017 au fost eliberate în medie lunar 600 de avize de angajare/detaşare a lucrătorilor străini, faţă de media de 400 de avize eliberate lunar în primul semestru din acest an, arată datele Inspectoratul General pentru Imigrări. În prezent sunt în curs de soluţionare 650 de cereri de avize de angajare/detaşare a lucrătorilor din spaţiul extracomunitar, potrivit Inspectoratul General pentru Imigrări.

Venituri de 600.000 de euro la bugetul de stat doar din tariful de 200 de euro plătit de angajatori statului român pentru fiecare străin recrutat din spaţiul extracomunitar.

„Eliberarea celor 3000 de avize suplimentare de angajare/detaşare pentru lucrători nou -admişi pe piaţa forţei de muncă din România reprezintă un plus de 600.000 de euro venit la bugetul de stat, având în vedere că, la eliberarea avizelor de angajare/detaşare,angajatorul/beneficiarul prestării de servicii plăteşte un tarif în lei, echivalent a 200 euro raportat la cursul oficial al Băncii Naţionale a României la data efectuării. De asemenea, pentru lucrătorii permanenţi sau asimilaţi lucrătorilor permanenţi, angajatorii vor plăti taxele, impozitele şi alte contribuţii prevăzute de legislaţia română în vigoare”, se mai arată în nota de fundamentare a proiectului de Hotărâre de Guvern.

UPDATE

Proiectul de act normativ a fost adoptat de Guvern. În 2017 angajatorii pot aduce la muncă, în total, cel mult 8.500 de noi lucrători străini, potrivit Hotărârii nr. 891/2017 pentru modificarea lit. a) și b) ale articolului unic din Hotărârea Guvernului nr. 35/2017 privind stabilirea contingentului pe tipuri de lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă în anul 2017. 

• HG nr. 891 din 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 1007 din 19 decembrie 2017.