În primele şase luni ale anului 2018 economia arată foarte bine

Cresterea economica in trimestrul 2 2018 fata de primul trimestru al anului 2018 a fost de 1,4%, fiind cea mai mare din UE. Mai mult, cresterea economica fata de trimestrul anterior a fost de peste trei ori mai mare fata de media europeana.

Fata de aceeasi perioada a anului anterior, cresterea economica in al doilea trimestru 2018 a fost de 4,2%, fiind a treia cea mai mare crestere economica din UEdupa Polonia (5%) si Ungaria (4,4%). De asemenea, cresterea economica in trimestrul 2 2018 a fost aproape dubla fata de media UE (2,2%).

Economia nu este supraincalzita

Economia in primele sase luni ale anului 2018 se afla la nivelul ei potential. Conform estimarilor CE, in 2018 rata de crestere a PIB potential este de 4,3%, fiind cu mult peste cea inregistrata de Cehia (3,1%), Polonia (3,6%), Ungaria (3,2%), Franta (1,2%), Austria (2%), Germania (1,9%) sau media UE (1,7%). Perspectivele de crestere a economiei pe termen lung, reflectate in evolutia PIB potential, sunt de doua ori si jumatate peste media europeana, fiind printre cele mai bune din UE.

Exporturile tureaza peste importuri

Una dintre cele mai importante performante ale semestrului I din 2018 îl constituie faptul că exporturile au avut un ritm de crestere mai mare ca al importurilor. Astfel, majorarea ritmului de crestere a exporturilor de bunuri s-a situat cu 0,3 puncte procentuale peste cel înregistrat de către importuri, respectiv 10,0%, faţă de 9,7%. Mai mult, in luna iunie 2018 fata de aceeasi luna a anului anterior exporturile au crescut cu 16,2%, cu mult fata de importuri care au inregistrat o dinamica de 11,7%. Schimbarea de dinamica a fost generată, în principal, de comerțul cu statele UE, dinamica exporturilor intra-comunitare fiind superioară celei a importurilor din spațiul UE, cu 2,2 puncte procentuale (+11,0%, față de +8,8%).

Economia creste sustenabil prin industrie

În primul semestru al anului 2018, volumul producţiei industriale a crescut cu 4,0%, faţă de perioada corespunzătoare a anului anterior. De asemenea, volumul producţiei industriale(serie ajustată funcţie de numărul de zile lucrătoare) a crescut cu 5,7%, peste cresterea înregistrată în UE (+2,8%), ceea ce a situat ţara noastră pe locul al treilea în rândul statelor membre UE, după Slovenia (+7,2%) şi Polonia (+6,5%). Mai mult, cifra de afaceri din industrie a crescut în termeni nominali cu 13,8%, fiind cea mai mare după anul 2011. Comenzile noidin industria prelucrătoare au înregistrat o creştere în termeni nominali cu 18,2% în primul semestru al anului 2018, comparativ cu primul semestru al anului anterior, fiind cea mai mare după anul 2011.

Economia atrage investitii

Investiţiile străine directe (ISD) au totalizat, în perioada ianuarie-iunie 2018, o valoare de 2.194 milioane euro, în creştere cu 29,4% faţă de perioada corespunzătoare din anul 2017. ISD-urile s-au majorat în semestrul I 2018 cu 499 milioane euro, aproape dublul sporului de deficit de cont curent. Investiţiile reale în economie (participaţiile la capital şi profitul reinvestit) s-au majorat cu 4,4% în primele 6 luni 2018, valoarea înregistrată fiind de 2.258 milioane euro.

Dinamica deficitului comercial s-a redus semnificativ

Dinamica exporturilor a depasit-o pe cea a importurilor pentru majoritatea grupelor de produse si astfel avem o ajustare pozitiva a deficitului comercial care s-a redus in iunie cu 4,8% fata de aceeasi perioada a anului anterior. Aceasta ajustare este importanta cu atat mai mult cu cat urmeaza dupa o tendinta accentuata de crestere de 25% in prima parte a anului curent. Mai mult, la mijlocul anului deficitul de cont curent are aceeasi pondere in PIB ca si cea inregistrata in 2017 si este in totalitate finantat din investitii straine directe si fonduri europene.

Investitiile publice au crescut considerabil

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe au crescut de 1,5 ori in primul semestru al anului 2018 față de aceeași perioadă a anului trecut. Mai mult, cheltuielile de capital au crescut cu 72% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Cresterea economica s-a transmis in veniturile populatiei

In primele 6 luni ale anului 2018, câştigul salarial mediu net a crescut fata de aceeasi perioada a anului trecut cu 13,1%, fiind in prezent de 2.636 lei. Principalele domenii de activitate in care câştigul salarial mediu net a crescut comparativ cu perioada corespunzătoare a anului 2017 sunt: extractia minereurilor metalifere (24,3%), sănătate şi asistenţă socială (22,4%), cercetare-dezvoltare (20,3%), transporturi pe apă (19,6%), silvicultură şi exploatare forestieră (19,1%), construcţii (18,3%), administraţie publică şi apărare (17,8%), învăţământ (15,5%).

In sectorul bugetar, creşterea medie a câştigului salarial mediu net a fost de 19,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2017, în timp ce în sectorul privat cresterea a fost de 11,1%.

Economia creeaza locuri de munca

Numărul mediu de salariaţi(media efectivelor lunare, conform INS) a fost de 4.916,2 mii persoane în primele 6 luni ale anului 2018, fiind la maximul ultimilor 20 de ani. In primul semestru al anului 2018 s-au creat 89,8mii locuri de muncă.

Mai mult, rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii iunie a fost de 3,48%, fiind la minim istoric şi cu 0,54% mai mică fata de sfârşitul lunii decembrie 2017 (4,02%).

Cresterea economica genereaza venituri bugetare

Veniturile bugetului general consolidat au crescut in primele sase luni fata de aceeasi perioada a anului anterior cu 12,6%, în termeni nominali, si cu aproximativ 8,1%, in termeni reali. Deci, cresterea veniturilor bugetare in termeni reali este de doua ori mai mare decat cresterea economica.

Romania investeste in oameni

Cheltuielile de personal sunt cu 24,4% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, creșterea fiind determinată de majorările salariale din invatamant si sanatate. Trebuie sa se inteleaga ca acestea nu reprezinta o cheltuiala ci o investitie pe termen lung in capitalul uman si in cele mai importante domenii ale unei economii. E cea mai buna investitie pe care o poate realiza statul.

Inflatia si ROBOR au scazut

Rata anuala a inflatiei a scazut in iulie la 4,5% (de la 5,4% in luna iunie), intrand pe un trend descendent pana la sfarsitul anului. Inflatia a scazut semnificativ in luna iulie si pentru ca s-a eliminat efectul de baza al majorarii tarifelor cu 6,8% la energia electrica in iulie 2017. Astfel, dinamica anuala a tarifelor la energia electrica a scazut de la 17,1% in luna iunie 2018 la numai 5,1% in luna iulie. Un alt moment important in care inflatia va scadea in jurul cifrei de 3,5% va fi luna octombrie, cand efectul de baza se va diminua considerabil. In acest context, trebuie amintit si scaderea ROBOR la 3 luni de la 3,47% la 3,26%.

Riscul unui derapaj bugetar este zero

Deficitul bugetar este de 1,6 % la mijlocul anului si se afla la mijlocul intervalului in care trebuie sa se incadreze la sfarsitul anului. Dupa multi ani, deficitul bugetar se realizeaza progresiv, in timp, si nu dintr-o data, in ultima luna a anului. Mai mult, deficitul bugetar e unul calitativ, cea mai mare parte din deficitul bugetar (61%) fiind realizat din investitii.

Datoria publica a scazut

Datoria publica a scazut de la 37,4% din PIB in 2016 la 35% in 2017. Trendul de scadere a continuat si in 2018, in luna mai datoria publica ajungand la 34,86% din PIB, fiind la minimul ultimilor patru ani si a patra cea mai scazuta pondere a datoriei publice in PIB din UE.

In concluzie, in primele sase luni din 2018, cu o crestere economica printre cele mai mari din UE, cu o rata de crestere a PIB potential dubla fata de media UE, cu o economie care produce venituri bugetare, cu o crestere economica care se transfera in veniturile populatiei, cu un motor al exporturilor care incepe sa tureze peste importuri, cu un motor al industriei care performeaza cu mult peste media europeana, cu o economie care creeaza locuri de munca si investeste in oameni, cu o economie care atrage investitii, cu o inflatie in scadere spre sfarsitul anului, cu o pondere a datoriei publice in PIB aflata la mai putin de jumatate din media UE, cu o rata a somajului ce a ajuns la minimul istoric al ultimilor 20 de ani, cu o economie care are toti indicatorii in limite sustenabile, Romania se situeaza printre tarile din UE cu cea mai buna pozitie macroeconomica. Principalele provocari ale celei de-a doua jumatati a anului 2018 sunt cresterea investitiilor si a absorbtiei de fonduri europene.

Dan Armeanu este profesor universitar doctor şi predă la Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de valori din ASE Bucureşti