În România există trei „bănci” emitente de monedă electronică
Potrivit BNR, instituţia care acreditează şi supraveghează aceste instituţii, societăţile mai sus menţionate au dreptul să emită monedă electronică, să realizeze servicii de plată, depunere şi retragere de numerar într-un cont de plăţi, precum şi toate operaţiunile necesare pentru funcţionarea contului de plăţi, emiterea instrumentelor de plată, implicit a monedei electronice, acceptarea la plată a acestor instrumente şi remiterea de bani.
De altfel, cei trei emitenţi de monedă electronică funcţionează similar cu serviciul internaţional de plată online PayPal.com, care funcţionează ca un cont bancar. Singura diferenţă este că printr-un cont de acest gen totul se realizează electronic.
După cum explică jucătorii din piaţă, moneda electronică se cumpără cu cash şi poate fi utilizată doar în mediul electronic, oferind mai multă siguranţă şi costuri mult mai mici. Poate fi răscumpărată la orice sediu al emitentului de monedă electronică sau prin transfer bancar. Moneda electronică poate fi utilizată printr-un card preplătit, în mediul online sau la plata cu mobilul.
În România, rata de penetrare a serviciilor de telefonie mobilă la 100 de locuitori a depăşit 116%, la finalul anului 2015, incluzând 23,1 milioane de utilizatori activi ai acestor servicii.
În acest context, miza pentru emitenţii de monedă electronică ar putea fi populaţia din mediul rural care nu are internet, nu are cont bancar, dar cu siguranţă are telefon mobil.
Potrivit datelor disponibile pe site-ul Băncii Central Europene disponibile doar pentru finele lui 2014, în România există 155.580 de conturi de monedă electronică, iar volumul tranzacţiilor cu monedă electronică în 2014 a fost de 170.129 miliarde lei.