Crescătorii de porci nu mai au profit de un an și jumătate, iar sacrificările sunt la un minim istoric din cauza pestei. La poarta fermei, prețul a crescut cu 31%, iar importurile cu 22%

„Nu mai avem margini de 14-16 luni în România”, descrie Ioan Ladoși, președintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), situația crescătorilor de porci din România, care se confruntă atât cu efectele războiului din Ucraina cât și cu pesta porcină africană care a decimat efectivele încă din 2017.

În ultimul an, costurile cu îngrășarea porcilor (cereale, energie, purcei, forță de muncă) s-au majorat cu peste 40%, creștere pe care fermierii nu au putut-o insera în prețul final. Potrivit ultimelor date ale Comisiei Europene, în săptămâna începând cu 13 iunie, 100 de kilograme de carcasa de porc tip S costa în medie, la poarta fermei, 206,7 euro, cu 11% mai mult decât cu o săptămână în urmă, 21,6% peste luna anterioară  și cu 31,7% peste nivelul raportat în perioada similară a anului trecut. Este un maxim al acestui an, în condițiile în care, în ianuarie, carcasa de 100 de kilograme costa 144,7 euro.

„Nu știu cum sau dacă vor fi recuperate aceste pierderi. Producătorul nu are cum să crească prețul de la o zi la alta, pentru că facem parte dintr-o piață globală de care trebuie să ținem cont. (…) În continuare Europa are supraproducție de carne de porc, iar importurile Chinei (din UE n.red.) au scăzut cu peste 50%, ceea ce înseamnă că procesatorii pot spune oricând crescătorilor români că nu le convine prețul și că pot aduce mai ieftin din import”, mai explică Ladoși.

România nu are cele mai mari prețuri la poarta fermei, dar media de 206 euro este peste cea europeană, de 196 de euro 100 de kilograme carcasa tip S. În Ungaria, spre exemplu, prețul mediu este de 185 de euro 100 de kilograme, în Germania prețul ajunge la 191,7, în timp ce în Polonia fermierii vând cu 189 de euro 100 de kilograme. cel mai scump este în Estonia- 231,7 euro 100 de kilograme.

Importuri cu 20% mai mari în primul trimestru al anului. Record negativ la sacrificări

Importurile se pot justifica și prin faptul că pe piața europeană se găsește marfă mai ieftină,  dar mai ales din cauza faptului că producția autohtonă  acoperă doar aproximativ 20% din necesarul de consum. În perioada ianuarie-martie 2022, România a raportat cel mai mare declin al sacrificărilor (minus 17,6%) din UE.

„Anul 2021 a fost cel mai dezastruos pentru fermele comerciale din perspectiva afectării cu pesta porcină africană.  30 de ferme din peste 200 au fost afectate, ceea ce a însemnat că efectivele de animale  au fost lichidate. Erau ferme de reproducție ceea ce înseamnă că întreg fluxul s-a blocat, cu repercusiuni în producția de anul acesta. Acum, săptămânal, se sacrifică cu 30-40% mai puțin decât anul trecut, adică suntem la un record negativ în privința sacrificărilor săptămânale.”, mai spune Ladoși.

Situația se reflectă deja și în importuri.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în primele trei luni ale anului, România a importat carne de porc în valoare de 148,9 milioane de euro, cu 22,3% peste nivelul din perioada similară a anului trecut.

Fermele mici sunt decapitalizate, iar antreprenorii își pregătesc exitul

Potrivit lui Ladoși, crescătorii cei mai afectați sunt cei mici, cu capacități de aproximativ 2.000 de locuri și producții de 4-5.000 de porci e an. În general, aceștia nu au producții integrate în amonte (producție de cereale) sau aval (procesare, distribuție), ceea ce înseamnă că nu își permit să își reducă costurile și nici să își echilibreze oferta.

Din estimările președintelui, doar aproximativ 40% dintre companiile parte a APCRP au un oarecare nivel de integrare.

„Fermele mici s-au decapitalizat. Problema majoră este că multe dintre ele au fost construite sau retehnologizate cu fonduri europene și trebuie să plătească  rate ( la bănci – n.red) în continuare. Așa că unii proprietari fie au vândut către producători mai mari, fie au închiriat spațiul sau au început să presteze servicii pentru alte companii (închiriere spațiu, forță de muncă – n.red.)”, mai explică managerul.