În șapte ani, îndatorarea prin bonduri externe a României a crescut de 3,5 ori. Doar anul acesta vom mai împrumuta cel puțin 2,5 miliarde de euro, la dobânzi în creștere

02 05. 2023
Ministerul Finantelor

„Până acum, ne-am împrumutat de pe pieţele externe cu 6,1 miliarde de euro. Conform proiecţiei de emisiuni de titluri de stat, emisiunile pe pieţele externe, inclusiv plasamente private, pot fi de 7,5-8,5 miliarde de euro, deci ne mai putem împrumuta, dar acest lucru îl vom face când vom considera noi de cuviinţă”, a spus Ştefan Nanu, director general al Direcţiei Generale de Trezorerie şi Datorie Publică din Ministerul Finanțelor Publice.

Acum 10 zile, Guvernul a decis prin HG ca plafonul maxim pentru emisiuni de obligațiuni ale Guvernului pe piețele externe, prin „Medium Term Notes” (MTN), să crească de la 56 de miliarde de euro la 62 de miliarde de euro. Majorarea plafonului de îndatorare pe extern se face periodic, în măsura în care și datoria acumulată crește treptat.

„Modificările introduse vizează înlocuirea sumei maxime de 56 de miliarde euro sau echivalent euro din orice valută, cu valoarea de 62 de miliarde euro sau echivalent euro din orice valută, în scopul acoperirii necesarului brut de finanțare prin emisiuni de titluri pe piețele internaționale de capital pentru perioada aprilie 2023 – decembrie 2024”, arată executivul în nota sa de fundamentare. 

 

Din aprilie 2023 până în aprilie 2024, Finanţele au dreptul să emită eurobonduri care să ducă datoria externă a statului român la 62 de mld euro

Precedenta majorare a plafonului de îndatorare prin emisiuni de titluri de stat pe pieţele externe a avut loc spre finalul anului 2021, de la 46 de miliarde de euro la 56 de miliarde de euro. În 2016, de exemplu, Guvernul majorase acest MTN de la 18 la 20 de miliarde de euro. Practic, în șapte ani, îndatorarea Ministerului Finanţelor (MF) în eurobonduri a crescut de peste trei ori (3,44 ori mai exact).

Pentru acest tip de majorare a gradului de îndatorare nu există constrângeri legislative, un nivel maxim de îndatorare permis. Dar, în contextul în care majorarea plafonului MTN a fost făcută pentru un an de zile, este foarte probabil ca pe lângă cei 2,4 miliarde de euro rămaşi disponibili din strategia pe 2023 (maxim 8,5 miliarde de euro) să se adauge şi mare parte din majorarea de 6 miliarde de euro alocaţi prin noul HG.

În acest context, dacă vom avea condiţii externe favorabile pentru lansarea de eurobonduri, vom mai avea cel puţin două ieşiri ale României pe pieţele externe. Până la urmă, Ministerul Finanţelor şi-a lăsat spaţiu de manevră pentru a reuşi să acopere deficitul bugetar al României. În funcţie de evoluţia dobânzilor, el poate jongla unde se poate împrumuta mai avantajos.

 

Cum va evolua deficitul bugetar în 2023 şi 2024 şi care ar fi condiţiile de dobândă la intern şi la extern pentru finanţarea acestuia

Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte CFA România, este de părere că, recenta majorare a MTN se datorează tocmai datorită procedurii de deficit bugetar excesiv în care ne aflăm.

„Potrivit estimărilor noastre, deficitul bugetar de anul acesta se va îndrepta către nivelul de 5%, iar procedura de deficit bugetar excesiv se va păstra probabil şi în 2024, când va fi din nou depăşită suma planificată. Probabil că în 2024 vom avea un deficit bugetar spre 4% din PIB, poate uşor sub 4%”, a declarat Codîrlaşu.

Economistul arată că aceste niveluri ale deficitului bugetar vor trebui categoric finanţate prin noi împrumuturi şi, tocmai de aceea, majorarea pragului de îndatorare prin emisiuni de titluri de stat pe pieţele externe a fost stabilit pe termen de un an la 62 de miliarde de euro.

Totuşi, Codîrlaşu arată că nivelul yieldurilor României vor mai creşte anul acesta şi la începutul anului viitor. Şi nu neapărat din cauza ratingurilor sau indicatorilor macroeconomici ai României. Este de aşteptat ca Banca Central Europeană să mai majoreze de trei ori dobânda în acest an, probabil cu un total de 75 de puncte de bază.

Împrumuturile în valută ale statului român din primul trimestru s-au situat la un nivel de 6%-7,8% la euro şi dolari. Ambele bănci centrale, SUA şi UE vor continua să majoreze dobânda, ceea ce va majora şi costurile de împrumut ale ţării noastre. Evoluţiile din ultimele zile de pe piaţa internă, au arătat că, pe piața titlurilor de stat se evidențiază creșterea ratei de dobândă pe scadența 10 ani cu șase puncte bază la 7,335%, faţă de 7% în urmă cu o săptămână. Diferenţialul de dobândă între lei şi valută este destul de mic, dar nu insignifiant. Să sperăm că MF va alege soluţia optimă.