În timp ce BMW investeşte în Cehia şi Ungaria „curtează” Tesla, România încă se luptă cu probleme care aparţin secolului trecut

Românii ar putea avea mai multe locuri de muncă, mai bine-plătite. Neputinţa de a construi drumuri, la 2.000 de ani după ce conceptul a fost introdus cu generozitate în cultura locală de către precursorii italienilor, împarte cu corupţia endemică podiumul problemelor care trag în jos economia românească, semnalate de investitori în toate studiile, rapoartele şi topurile privind competitivitatea economică şi mediul de afaceri autohton.

Banii alocaţi de stat pentru drumuri, tot mai puţini în ultimii ani, se duc preponderent în proiecte de reabilitare – astuparea gropilor – în timp ce autostrăzile au ieşit de pe lista de priorităţi.

Grupul francez Renault, poate cel mai important investitor străin din România, atrage atenţia de două decenii, cu fiecare oportunitate, că are nevoie de o autostradă spre vest pentru a continua dezvoltarea operaţiunilor de la Mioveni.

Americanii de la Ford, care au salvat Automobile Craiova, încă aşteaptă drumul expres Craiova – Piteşti promis de cele aproximativ 10 (?) guverne care s-au perindat pe la Palatul Victoria în ultimii zece ani.

În rest, în România a înflorit o industrie diversă a pieselor auto şi a serviciilor conexe, precum dezvoltarea de software şi sisteme pentru producătorii de maşini. Industria auto din România este sectorul cu cele mai mari exporturi şi a ajuns să numere câteva sute de companii cu mai mult de 200.000 de angajaţi şi afaceri de peste 20 de miliarde de euro pe an. 

În timp ce România încă nu a reuşit să facă o autostradă peste munţi, cerută de 20 de ani de către investitorii din industria auto şi transporturi, ţările vecine au terminat cu infrastructura şi trec la „fineţuri”, încercând să atragă investiţii cu reduceri de taxe şi alte facilităţi.

Ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a petrecut câteva zile din luna decembrie în Silicon Valley, unde s-a întâlnit cu o echipă de directori executivi ai producătorului de automobile electrice Tesla. Oficialul din ţara vecină le-a prezentat reprezentanţilor Tesla pachetul de reduceri de taxe şi alte facilităţi oferite de Ungaria producătorilor auto.

Szijjarto a afirmat că directorii Tesla au reacţionat „foarte pozitiv” la deducerile fiscale oferite pentru activităţi de cercetare şi dezvoltare şi pentru investiţii în sectorul auto din Ungaria. Impozitul pe profit de 9% a trezit de asemenea interesul americanilor, potrivit ministrului.

În luna noiembrie, grupul sud-coreean SK Innovation a anunţat că va investi 650 milioane de euro în construcţia unei fabrii de baterii pentru autovehicule electrice, cea mai mare parte din producţie urmând să fie exportată în Europa.

În plus, Ungaria vrea să instaleze peste 3.000 de staţii de încărcare a maşinilor electrice până în 2019.

Tesla ar urma să consturiască două staţii Supercharger în Ungaria până la finele anului 2018, una în Gyor, oraş care s-a dezvoltat puternic în ultimii 10 ani datorită fabricii de maşini de lux operată acolo de constructorul german Audi, şi una în Nagykanizsa. Staţiile Tesla Supercharger permit încărcarea rapidă a automobilelor de top Model S ale companiei americane, în regim gratuit cu condiţia ca maşinile să nu fie utilizate pentru activităţi asimilate taximetriei.

Ca şi în România, Industria auto reprezintă unul din principalele motoare de creştere economică şi cel mai important exportator din Ungaria, nu în ultimul rând datorită nivelului mai redus al salariilor din regiune în comparaţie cu economiile dezvoltate din Europa de Vest.

Sectorul auto oferă peste 100.000 de locuri de muncă în Ungaria şi generază aproximativ o treime din producţia industrială. Cehia şi Slovacia sunt de asemenea jucători importanţi în regiune.

Audi este unul dintre cei mai mari exportatori din Ungaria, iar uzina din Gyor este cea mai mare fabrică din lume a mărcii germane. Peste 30 de facilităţi ale grupului Volkswagen primesc piese de la Gyor.

Ungaria a mai atras investiţii în industria auto de la Daimler (proprietarul Mercedes-Benz), Opel (parte a grupului PSA) şi Suzuki.

În Cehia, un alt jucător major în inustria auto din Europa Centrală şi de Est, gigantul german BMW a anunţat săptămâna trecută că va investi peste 100 de milioane de euro într-un circuit de teste pentru maşini autonome şi cu propulsie electrică, primul astfel de proiect al mărcii de lux în regiune. Investiţia va crea sute de locuri de muncă în Cehia.

Circuitele existente de testare operate de BMW în Germania, Franţa şi Suedia nu au suficientă capacitate pentru a acomoda extinderea agresivă a grupului în dezvoltarea de tehnologii alternative, precum maşinile electrice şi sistemele de navigaţie autonomă. BMW vrea să lanseze prima maşină autonomă în anul 2021 şi are în plan să ajungă la un portofoliu de 25 de modele cu propulsie electrică sau hibridă până în 2025.

Industria auto s-a dezvoltat puternic şi în România, graţie costurilor mici şi forţei de muncă flexibile şi bine pregătite, însă investiţiile în producţia efectivă de autovehicule, activitate cu valoare adăugată mare şi potenţial uriaş de exporturi, rămân concentrate în jurul fabricilor Dacia – Renault Mioveni şi Ford Craiova. Constructorii autohtoni de automobile se plâng de ani buni că infrastructura proastă îi costă bani grei şi previne extinderea producţiei.

Astfel, România excelează momentan la producţia de piese auto, de la cutii de viteze şi software pentru computerele de bord până la scaune, volane, tapiţerii şi anvelope.