Cererile de brevet, care sunt depuse pentru a contribui la protejarea și comercializarea invențiilor, reprezintă un indicator timpuriu al investițiilor în cercetare și dezvoltare ale companiilor.
Cele mai active domenii în ceea ce privește cererile de brevete europene depuse de companiile românești au fost informatica, metodele IT pentru management, măsurarea (care include tehnologia senzorilor), biotehnologia, transportul (care include și vehiculele) și alte bunuri de consum. În total, aproape jumătate (43%) dintre toate cererile de brevete europene din România s-au încadrat în aceste domenii. Topul solicitanților din România este condus de Universitatea “Ștefan cel Mare” din Suceava.
Peste jumătate dintre cererile (52%) depuse la Oficiul European de Brevete din partea României au menționat cel puțin o femeie ca inventator, depășind media de 27% din cele 39 de state membre ale OEB. Printre cele mai importante țări europene care au depus cereri de brevet (cu peste 2.000 de cereri pe an), Spania (46%), Franța (33%) și Belgia (32%) au avut cea mai mare pondere a cererilor de brevet care au menționat cel puțin o femeie ca inventator. În ceea ce privește sectoarele tehnologice, proporția a variat de la 14%, în medie, pentru cererile de brevete în domeniul ingineriei mecanice, la 50% în chimie.
Primele cinci țări de origine pentru cererile de brevete europene în 2023 au fost Statele Unite, Germania, Japonia, China și Republica Coreea. Dintre țările UE, Franța, Olanda, Suedia și Italia urmează Germania în ceea ce privește numărul de cereri.
“Ultimul Indice de brevete arată că inovarea a rămas dinamică în întreaga lume în 2023″, a declarat președintele Oficiului European de Brevete, António Campinos. „OEB a fost încredințat să examineze mai multe cereri decât oricând, ceea ce atestă atât atractivitatea pieței tehnologice europene, cât și calitatea ridicată a produselor și serviciilor noastre. Întreprinderile mici și mijlocii din Europa utilizează din ce în ce mai mult brevetele, ponderea cererilor depuse de IMM-uri atingând anul trecut cel mai ridicat nivel de până acum. De asemenea, aceste întreprinderi pot beneficia acum de noul brevet unitar, care îmbunătățește în mod semnificativ mediul pentru inovare în Europa, oferind o opțiune mai simplă și mai rentabilă pentru ca inovatorii să își protejeze invențiile și să le aducă pe vasta piață a UE”.
Aproximativ 43% din totalul cererilor au provenit de la companii și inventatori din cele 39 de state membre ale Oficiului European de Brevete, în timp ce 57% au avut originea în afara Europei. Cei mai importanți solicitanți în 2023 au fost Huawei, Samsung, LG, Qualcomm și Ericsson. În top 10 s-au aflat patru companii europene (pe lângă Ericsson, și Siemens, BASF și Philips).
Brevetele sunt, de asemenea, esențiale pentru companiile mici: în 2023, 23% dintre cererile de brevet provenind din Europa au fost depuse de un inventator individual sau de o întreprindere mică sau mijlocie (cu mai puțin de 250 de angajați). Alte 8% au provenit de la universități și organizații publice de cercetare. Printre măsurile de sprijinire continuă pentru entitățile mai mici, Oficiul European de Brevete a anunțat noi reduceri de taxe începând cu 1 aprilie 2024 pentru microîntreprinderi, persoane fizice, organizații fără scop lucrativ, universități și organizații publice de cercetare.
Adoptare solidă a noului brevet unitar
Începând cu 1 iunie 2023, inovatorii pot beneficia de sistemul brevetului unitar – o nouă opțiune pentru o protecție mai simplă și mai ieftină a brevetelor în statele membre participante din Uniunea Europeană. Brevetele unitare sunt eliberate pe baza unui brevet european nou acordat și au efect unitar în prezent în 17 state membre UE. Acestea pot fi puse în aplicare la nivel central sau pot face obiectul unui litigiu în fața Curții Unificate de Brevete, recent înființată. Noul sistem s-a dovedit deja popular printre titularii de brevete: protecția unitară a fost solicitată pentru 17,5% din toate brevetele europene acordate în 2023 (peste 18.300 de cereri) și pentru 22,3% dintre brevetele europene acordate în a doua jumătate a anului 2023, după lansarea sistemului. Proprietarii de brevete din Europa (39 de state membre ale OEB) au avut cea mai mare rată de adoptare, de 25,8 %, urmați de firmele din SUA și China (10,9 %), Republica Coreea (9,7 %) și Japonia (4,9 %). Inovatorii români au solicitat protecție unitară pentru 22% din brevetele europene acordate în 2023 (5 cereri).