INACO: România urcă 3 poziţii în clasamentul competitivităţii, dar pică 4 locuri în clasamentul global al competitivităţii digitale

Conform IMD World Competitiveness Center, în 2020, România se află pe locul 48 în clasamentul competitivităţii din 64 de ţări analizate, în urcare cu 3 poziţii faţă de 2019. Analiza precizează că deşi am înregistrat o uşoară urcare, România se află totuşi printre ultimele locuri dintre ţările UE, mai exact pe locul 23 din 26 ţări UE analizate (Malta nu intră în calcul pentru că nu a fost inclusă în clasament). În urma României se află doar Slovacia (locul 50), Bulgaria (locul 53) şi Croaţia (locul 59). Clasamentul este dominat de ţările din Europa, pe primele 4 locuri fiind Elveţia, Suedia, Danemarca şi Olanda, în top 10 mai fiind şi Norvegia, pe locul 6. Deşi am progresat uşor faţă de anul trecut, România este încă departe de performerii europeni.

Indicele include 3 categorii mari: competitivitate, competitivitate Digitală şi competitivitatea Talentelor. INACO menţionează că cel mai bine stăm la Competitivitate, locul 48, cea mai bună clasare din ultimii 5 ani. La Competitivitate Digitală suntem pe locul 50, în scădere cu 4 locuri faţă de anul 2019, când eram pe locul 46. Cel mai slab ne situăm în Competitivitatea Talentelor, pe locul 57, din nou în scădere 2 locuri faţă de 2019, când eram pe 55.

În ceea ce priveşte subindicatorii de Competitivitate, cel mai bine ne-am situat la preţuri, pe locul 18. La această rubrică sunt 4 indicatori la care ne situăm foarte slab, sub locul 55 în lume: finanţe (locul 60), infrastructura de bază (locul 58), piaţa muncii (locul 56) şi practici de managament (locul 56), din 64 de ţări analizate.

Dintre subindicatorii Competitivităţii Digitale, cel mai bine stăm la: viteza de bandă a internetului (locul 9), numărul de absolvenţi în ştiinţe (locul 13) şi numărul femeilor cercetătoare (locul 14). Punctele slabe, indicatori la care ne clasăm sub locul 55 din 64 de ţări analizate sunt: trainingul angajaţilor (locul 59), bănci şi servicii financiare (locul 59), parteneriat public-privat (locul 58), oportunităţi şi ameninţări în afaceri (locul 57) şi managementul oraşelor (locul 56).

Din perspectiva Competitivităţii Talentelor, indicatorii la care ne situăm cel mai bine în clasament sunt: indicele costurilor de trai (locul 3) şi expunerea la particule de poluare (locul 28).

Studiul arată că la indicatorii cu privire la educaţie şi integrarea pe piaţa muncii, două dintre cele mai importante domenii, ne clasăm foarte slab, pe ultimele poziţii: managementul educaţiei (locul 63), ucenicia (locul 62) şi abilităţile în domeniul finanţelor (locul 60), din 64 de ţări analizate.

Potrivit analizei, clasările relativ slabe ale României în clasamentul competitivităţii, cu precădere la indicatorii menţionaţi, se reflectă perfect şi în gestionarea defectuasă a pandemiei de Covid-19. Dacă România a trecut relativ bine prin primul val al pandemiei (primele luni ale anului 2020), fără să avem un număr foarte mare de cazuri şi de decese, lucru datorat cu siguranţă şi restricţiilor care au fost impuse, acum pare că am pierdut total controlul asupra situaţiei. România are cel mai mare număr de decese cauzate de Covid-19 din UE în ultimele 24 de ore (consultat la data de 14.10.2021), 304, de peste 3 ori mai multe decât ocupanta locului 2, Bulgaria, care are 98.

Conform INACO, situaţia dramatică a României este cauzată şi de rata extrem de redusă de vaccinare. România are a doua cea mai scăzută rată de vaccinare din UE, sub o treime, de doar 29,1%, în condiţiile în care media UE este de 63,88%. Am întrecut doar Bulgaria. Sunt 5 ţări UE cu o rată de vaccinare de peste 70%: Portugalia (86,38%), Spania (79,07%), Danemarca (75,54%), Irlanda (74,56%) şi Belgia (72,86%). Ştim deja că vaccinul nu protejează 100% împotriva contactării virusului, dar protejează în mare măsură de formele grave de boală, de spitalizare şi de deces. Drept dovadă, ţările cu o rată de vaccinare de peste 70%, chiar dacă poate au un număr mare de cazuri, au un număr mic de decese: Portugalia (9 decese), Spania (2 decese), Danemarca (niciun deces), Irlanda (26 de decese) şi Belgia (un singur deces) în ultimele 24 de ore. Observăm că sunt 5 ţări UE fără niciun deces în ultimele 24 de ore şi toate au o rată de vaccinare de peste 50%: Danemarca (75,54%), Cipru (62,89%), Finlanda (65,71%), Slovenia (50,75%) şi Suedia (66,60%). În acelaşi timp, ţările cu cel mai mare număr de decese din UE, România şi Bulgaria, au şi cele mai scăzute rate de vaccinare, sub 30%: România 304 decese la o rată de vaccinare de 29,1%, iar Bulgaria 98 de decese la o rată de vaccinare de 19,8%.

„Dar există vreo legătură între nivelul de competitivitate a unei ţări şi gestionarea pandemiei de Covid-19? Da, s-a dovedit că există o corelaţie directă şi puternică, de 0,62, între locul în clasamentul competitivităţii şi locul în clasamentul ratei de vaccinare. După cum se poate vedea şi în graficul de mai sus, ţările mai competitive din punct de vedere economic au rate de vaccinare mari, de peste 60%, în timp ce ţările mai puţin competitive din punct de vedere economic, România şi Bulgaria, au rate de vaccinare foarte scăzute, sub 30%”, se spune în analiză.

Organizaţia precizează că a studiat şi impactul nivelului de educaţie al unei ţări asupra gestionării pandemiei de Covid-19. Pentru asta, a luat din Indicele de Competitivitate doar subindicatorul referitor la educaţie. Şi la acest subindicator România se situează destul de modest, pe locul 51 din 64 de ţări analizate. Din nou suntem pe penultimul loc în UE, înaintea Bulgariei, care ocupă locul 53. INACO susţine că există o corelaţie inversă şi puternică, -0,61, între locul în clasamentul educaţiei şi rata de vaccinare a unei ţări, mai exact ţările mai bine educate au rate de vaccinare mari, iar ţările mai slab educate au rate de vaccinare foarte mici. De asemenea, există o corelaţie inversă şi puternică, -0,65, între locul în clasamentul educaţiei şi locul în clasamentul numărului de decese, mai exact ţările cu sisteme de educaţie performante au un număr redus de decese, iar ţările cu sisteme de educaţie de nivel mai scăzut, România şi Bulgaria, au un număr mare de decese.

„Dar ce pot face autorităţile în acest sens? În primul rând să convingă populaţia să se vaccineze şi să respecte mai mult normele de protecţie sanitară (purtarea măştii de protecţie, respectarea distanţării sociale, telemunca acolo unde este posibil, şcoala online în localităţile cu o rată mare de răspândire a virusului etc.). Pentru că vaccinul, alături de respectarea celorlalte norme de protecţie sanitară, sunt singurele metode de a putea controla pandemia. După cum se poate observa şi din datele de mai sus, ţările cu o rată mare de vaccinare, chiar dacă au multe cazuri, au un număr foarte mic de decese. Extrapolând celebrul proverb „Minte sănătoasă în corp sănătos”, aş spune că doar o naţiune sănătoasă poate fi o naţiune competitivă şi performantă”, se mai spune în analiza citată de Agerpres.