Înalta Curte a refuzat să se pronunțe asupra modului în care ar trebui impozitate tranzacțiile cu criptomonede efectuate înainte de 2019

Înalta Curte de Casație și Justiție a refuzat să se pronunțe asupra modalității de impozitare a monedelor virtuale tranzacționate înainte de momentul 2019, atunci când aceste instrumente financiare nu erau menționate expres în legislația națională. Judecătorii Înaltei Curți au decis că sesizarea Curții de Apel Pitești, instanța care a trimis chestiunea de drept spre dezlegare, nu a indeplinit condițiile de admisibilitate.
Alina Stanciu - mar, 25 mai 2021, 22:02
Înalta Curte a refuzat să se pronunțe asupra modului în care ar trebui impozitate tranzacțiile cu criptomonede efectuate înainte de 2019

Înalta Curte de Casație în Justiție (ÎCCJ) s-a pronunțat, ieri, într-un dosar privind modalitatea de impozitare a tranzacțiilor cu monede virtale (criptomonede) realizate înainte de 2019. Judecătorii, care au fost sesizați să se pronunţe pentru dezlegarea chestiunii de drept de către Curtea de Apel Piteşti, au respins cererea ca inadmisibilă.

În consecință, decizia finală în această speță o va lua Curtea de Apel Pitești, soluția acesteia urrmând a constitui jurisprudență.

Instanța nu și-a motivat încă decizia.

Economica a scris în luna februarie 2021 despre un dosar aflat pe rolul Curții de Apel Pitești care ar fi putut deveni “regula” în ceea ce privește tranzacțiile cu monede virtaule efectuate înainte de 2019, în cazul în care asupra speței s-ar fi pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție.

Aceasta în contextul în care, judecătorii Curții de Apel Pitești au solicitat ÎCCJ să decidă dacă veniturile obținute din tranzactiile cu criptomonede înainte de 2019 trebuie sau nu trebuie impozitate prin asimilarea lor la „venituri din alte surse” În funcție de decizia ÎCCJ, românii care au tranzacționat monede virtuale înainte de acest an ar fi putut plăti impozit pentru ele, în cazul unor controale.

Istoria speței care putea clarifica modul de impozitare a tranzacțiilor cu criptomonede

 În 2019, un cetățean din Râmnicu Vâlcea care tranzacționase criptomonede înainte de acel an a depus o contestație împotriva unei decizii de impunere emise de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vâlcea. În iulie 2020, el a câștigat, în orimă instanță, în fața ANAF, dar instituția statului a făcut recurs, iar Curtea de Apel Pitești care judecă această cauză a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a clarifica situația.

Mai exact, problema pe marginea căreia trebuia să se pronunțe ÎCCJ era următoarea: “În raport de principiul fiscal al certitudinii impunerii, art. 3 lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, respectiv art. 3 lit. b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 30/2019 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2018 privind modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, veniturile din transferul de monedă virtuală trebuiau considerate venit impozabil „din alte surse” în accepţiunea art. 78 alin. (2) din Legea nr. 571/2003, respectiv art. 114 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, beneficiarului obligaţiei revenindu-i obligaţia declarării acestuia? „nţa publică din 24 mai 2021.

Altfel spus,  Înalta Curte trebuia să decidă dacă veniturile obținute din tranzacțiile cu criptomonede înainte de 2019 trebuie impozitate prin asimilarea lor „la veniturile din alte surse”, contribuabilului revenindu-i sarcina de a declara aceste venituri.

Referirea la 2019 se face în contextul în care, anterior acestui an, nu au existat în legislație prevederi exprese legate de impozitarea monedelor virtuale. Prima mențiune apare în Codul Fiscal din 2019, Legea 30/2019 introducând în premieră regimul fiscal specific pentru tranzacțiile cu monede virtuale.

Detalii despre întreaga situație AICI

 

Te-ar mai putea interesa și
Țiriac a primit ultima autorizație de la ANRE pentru un parc fotovoltaic din Prahova, făcut cu finanțare din PNRR
Țiriac a primit ultima autorizație de la ANRE pentru un parc fotovoltaic din Prahova, făcut cu finanțare din PNRR
O firmă controlată de Ion Țiriac a obținut de la Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) ultima autorizație pentru un parc fotovoltaic de 6,7 MW într-o localitate din Prahova......
Andrei Cantaragiu, CEO City Garden Residence, care a investit 60 de milioane de euro în rezidențial: Pe termen lung, avem în vedere dezvoltări în zona centrală și de nord a Capitalei
Andrei Cantaragiu, CEO City Garden Residence, care a investit 60 de milioane de euro în rezidențial: Pe termen lung, avem ...
Dezvoltatorul City Garden, deținut de un grup de companii cu capital din Asia și care a investit pe plan local 60 de milioane ...
Revolut: Micile afaceri românești, în special cele din retail și domeniul medical, încep să renunțe la băncile tradiționale
Revolut: Micile afaceri românești, în special cele din retail și domeniul medical, încep să renunțe la băncile tradiționale
Revolut Business arată într-un studiu că tot mai multe companii se orientează spre fintech-uri, în defavoarea băncilor ...
Prima fabrică de hârtie specială care va înlocui toate pungile de plastic se face la Giurgiu. Vladimir Cohn, industriaș: Investiție de 75 de milioane de euro, 100 de angajați doar în următoarele șase luni. Când începe producția
Prima fabrică de hârtie specială care va înlocui toate pungile de plastic se face la Giurgiu. Vladimir Cohn, industriaș: ...
Omul de afaceri Vladimir Cohn, cel mai important jucător din industria hârtiei de după 1989 și unul dintre cei mai puternici ...