Înapoi în 2008? Băncile mătură banii românilor ca să împrumute statul. Dezordinea din finanțe ne ține tot mai departe de euro- Raport oficial

Principalul client al băncilor din România în zona de împrumuturi a fost, anul acesta, Statul Român, prin diversele sale structuri, fie că vorbim de Guvern, de administrația locală sau de BNR, arată   studiul ” UE:Provocări uriașe și constrângeri financiare tot mai severe,” coordonat de Daniel Dăianu, academician și președinte al Consiliul Fiscal. Această situație, deși nefirească pentru o economie de piață în perioade normale, nu are de ce să ne mire având în vederea starea actuală, marcată de deficite în creștere și, deci, de o nevoie tot mai mare de finanțare venită din zona statului. A spus-o, cum nu se poate mai clar, chiar ministrul finanțelor, Marcel Boloș.

” Cheltuielile sunt colosale, atât pe partea de funcționare a instituțiilor statului, cât și pe partea de investiții”, a declarat Boloș, într-un interviu acordat Profit.ro. Oficialul a anunțat, în acest context, că deficitul bugetar a sărit de 4% la nivelul lunii iulie, ceea ce ne arată că anul 2024 se va încheia cu o gaură bugetară mai mare decât în anul precedent, în ciuda faptului că România este în procedură de deficit exceseiv în că din 2020. Amintim că regulile UE impun ca deficitul bugetar al țărilor membre să nu depășească 3% din PIB. România a fost prima țară care a depășit acest nivel, în ultimii ani, trecând peste 3% încă din 2020.

Revenind la studiul coordonat de Daniel Dăianu, acesta arată clar și care este sursa din care băncile finanțează nevoile tot mai mari ale statului.  ” Evoluțiile pozitive ale indicatorilor de lichiditate au fost determinate de modificări ale pozițiilor bilanțiere. Astfel, în primul trimestru al anului 2024, creșterea activului total al sectorului bancar la 872 miliarde lei s-a datorat în special creșterii expunerilor față de sectorul guvernamental și față de banca centrală și a fost finanțată în principal prin depozite de tip retail. Mai mult, indicatorul credite/depozite (loan to deposit ratio, LTD) a continuat evoluția descendentă din ultimii ani, ajungând la 66 la sută în martie 2024 pe fondul unui ritm mai modest de creștere al creditului acordat sectorului privat (1,8 la sută), ponderea acestuia în total activ scăzând la 44,5 la sută.”, arată lucrarea menționată.

Tot mai departe de euro mai ales din cauza aceleeași dezordini din finanțele publice

Același studiu evidențiază faptul că România este departe de îndeplinirea condițiilor nominale de aderare la Zona Euro, adică așa numitele Criterii de la Maastricht, în set de limite impuse pentru principalii parametrii macroeconomici. Deficitele și mai ales deficitul bugetar reprezintă și din acest punct de vedere marea problemă. Tabloul de bord al indicatorilor de convergență nominală ilustrează la jumătatea anului 2024 o evoluție mixtă. Creșterea medie anuală a prețurilor a continuat să se ajusteze în jos până la 7,3 la sută, însă într-un ritm încetinit față de perioada anterioară, în timp ce rata dobânzii pe termen lung s-a diminuat lent, cu încă 0,3 puncte procentuale, la 6,4 la sută. În schimb, consolidarea bugetară a involuat, iar îndatorarea guvernamentală a depășit pragul de 50 la sută din PIB.”, se notează în document.

Citește și: Topul scumpirilor din iulie 2024. Inflaţia anuală a crescut semnificativ

Între timp și inflația a revenit pe creștere, ceea ce face ca singurul element de stabilitate din perspectiva convergenței nominale la euro să fie cursul de schimb. Amintim că potrivit criteriilor de la Maastricht, o țară care vrea să adopte euro trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

• Stabilitatea prețurilor. O stabilitate a prețurilor care este durabilă și cu o inflație medie cu cel mult 1,5 puncte procentuale peste rata din cele 3 țări având cea mai mare stabilitate a prețurilor.
• Finanțe publice solide și durabile. Țara nu trebuie să facă obiectul unei proceduri de deficit excesiv.
• Durabilitatea convergenței. Rata nominală a dobânzii pe termen lung nu trebuie să o depășească pe cea a celor 3 țări cu cea mai mare stabilitate din zona euro cu mai mult de 2 puncte procentuale în ceea ce privește stabilitatea prețurilor.
• Stabilitatea cursului de schimb. Participarea la mecanismul de schimb valutar al UE (MCS II) timp de cel puțin 2 ani fără tensiuni severe, în special fără devalorizare față de euro, pentru a demonstra că țara își poate gestiona economia fără a recurge la fluctuații valutare excesive.

Firmele private, acces tot mai greu la finanțări bancare

Altfel spus, principala sursă de finanțare pentru bănci au fost depozitele populației, iar clientul principal pe zona de plasamente a fost Guvernul. Conform datelor BNR, în primele trei luni ale acestui an, soldul depozitelor populației a crescut de la 340 de miliarde de lei la 345 de miliarde de lei. La jumătatea anului, soldulo ajunsese deja la 353 de miliarde de lei, cu 13 miliarde de lei mai mult decât în ianuarie.

Deloc suprinzător pentru România, firmele private intră din ce în ce mai puțin în calculele băncilor din perspectiva împrumuturilor, creditul bancar fiind abia a patra sursă de finanțare pentru întreprinderile private din România. ” Companiile din România se finanțează preponderent din surse interne, împrumuturi de la acționari și parteneri comerciali, în timp ce creditarea de la instituții financiare specializate este folosită doar într-o mică măsură. Conform Sondajului privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România, ediția iunie 2023101, 70 la sută dintre companii au apelat la reinvestirea profitului și/sau vânzarea de active din patrimoniul firmei pentru acoperirea nevoilor de finanțare a operațiunilor zilnice și investițiilor, în creștere de la 62 la sută în medie în perioada pandemică (2020-2021). De asemenea, aproximativ o cincime din firme (23 la sută) au utilizat credite de la acționari, în scădere față de valoarea înregistrată în primul an al pandemiei COVID-19 (28 la sută), dar similar valorii observate în al doilea an (23 la sută, în 2023).”, arată economisștii care au realizat studiul ” UE: Provocări…”.

Explozia creditului de consum, încă un element care ne duce cu gândul spre 2008

Și pentru ca peisajul să semene și mai mult cu cel din 2008, imediat înainte de instalarea crizei financiare și în România, creditul de consum a explodat și el, după o destul de lungă perioadă în care a stagnat, în cel mai bun caz. „Se observă o inversare de trend. Dacă până la sfârşitul anului 2023 depozitele la termen ale populaţiei erau mai mari decât creditele de consum, în ultimele luni creditele de consum au depăşit semnificativ depozitele la termen ale populaţiei. Nu înseamnă că populaţia nu economiseşte în continuare, dar creditele de consum sunt într-o creştere vioaie, ca să fiu delicat”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului asupra inflației.