Încă o autostradă cu probleme, construită tot de italieni. Pe A6 se surpă malurile, circulaţia a fost restricţionată

Circulaţia pe Autostrada A6, care leagă oraşul Lugoj de autostrada A1 (Bucureşti – Piteşti), se desfăşoară cu restricţii încă din luna martie din cauza surpării malurilor, în urma ploilor, situaţie care nu a fost remediată nici până acum.

Informarea apare chiar pe site-ul Companiei Naţionale de Autostrăzi: „CNADNR anunţă participanţii la trafic că, din data de 11.03.2016, circulaţia pe autostrada A6 km 3+500 – 3+650 dr se desfăşoară cu restricţie de viteză în zona alunecării taluzului între orele 08.00-17.00, iar între orele 17.00-08.00 se desfăşoară normal până la finalizarea lucrărilor, în cursul anului 2016”. Explicaţia oficială, de pe site: „ploi abundente”. Cei de la call-center-ul CNADNR ne-au spus că, într-adevăr, restricţia este valabilă pentru o porţiune de 150 de metri, dar că „se circulă, cu restricţie de viteză, iar dacă apare ceva, eventual vă deviază”. Viteza este limitată a 60 km pe oră.

Autostrada A6, atât cât este realizată acum, are o lungime de 11 kilometri şi leagă oraşul Lugoj de autostrada A1. Proiectul iniţial viza construirea unei autostrăzi între Lugoj şi Calafat, cu o lungime de 250 km, care să lege A1 de Bulgaria, trecând peste cel mai nou pod peste Dunăre, Calafat-Vidin, dar a ieşit de pe lista priorităţilor guvernanţilor

Cei 11 km ai autostrăzii A6 au fost deschişi traficului odată cu primul tronson al autostrăzii Lugoj-Deva, în decembrie 2013. Constructorul a fost o asociere de firme italiene: Tirena Scavi-Societa Italiana per Condotte d’Acqua şi Cossi Costruzioni, cei care au construit şi lotul 1 din Lugoj-Deva, ambele fiind pracit parte a aceluiaşi contract. Lucrările au costat 1,12 miliarde de lei, în total, potrivit datelor CNADNR.

Oficiali ai Companiei de Autostrăzi ne-au declarat că lucrările de consolidare a taluzului afectat se fac pe cheltuiala constructorului, întrucât şoseaua este încă în garanţie. Presa locală şi forumurile de specialitate pe infrastructură au relatat încă din vara anului trecut despre alunecările de teren, apărute în urma ploilor, care au afectat taluzurile. La acea vreme, au apărut imagini cu utilaje care lucrau la consolidare, în condiţiile în care pământul folosit pentru ridicarea taluzurilor se scurgea spre carosabil, dar atunci circulaţia nu era încă afectată.”Lucrarea e în curs, se consolidează în continuare. A fost toamnă, a fost iarnă, a plouat, şi acum plouă, iar lucrările nu se pot face decât pe vreme bună” ne-au spus oficialii CNADNR.

ECONOMICA.NET a solicitat oficial CNADNR informaţii referitoare la situaţia de pe A6, inclusiv termenele de finalizare ale lucrărilor. Vom publica răspunsul CNADNR imediat ce îl vom primi.

Chiar dacă problemele sunt mai mici, acest tronson de autostradă este al treilea cu defecţiuni, şi a fost construit tot de o firmă italiană.

În septembrie 2015, CNADNR a anunţat închiderea circulaţiei pe Autostrada A1 Orăştie – Sibiu, lot 3, la 10 luni de la inaugurare, între Sălişte (km 270+020) şi Cunţa (km 292+455), din cauza apei infiltrate sub fundaţie care a dus la crăparea asfaltului. CNADNR a impus constructorului autostrăzii, firma italiană Salini Impregilo, să refacă porţiunea de 200-300 de metri din corpul de autostradă unde au apărut degradările, prin demolare şi reconstrucţie în conformitate cu proiectul tehnic aprobat.

Probleme au apărut şi la un alt lot, de data aceasta încă în construcţie. În februarie, Compania de Autostrăzi a semnat un contract de expertiză pentru a verifica stabilitatea şi calitatea materialelor folosite în construcţia autostrăzii A1 Lugoj – Deva, Lot 2, tronson construit de aceeaşi firmă care a lucrat pe autostrada Sibiu – Orăştie, Lot 3. Concluzia: Lucrările sunt conforme cu proiectul, materialul folosit la terasamente având o calitate „mediocră”, a spus, acum câteva zile, pentru ECONOMICA.NET Adrian Diaconu, directorul Geotesting CI SRL, firma contractată de CNADNR pentru a realiza expertiza tehnică a execuţiei şi a calităţii acestui lot.

El a recomandat refacerea lucrărilor, prin injecţie sau consolidare, pe porţiunea unde a fost turnat deja asfalt şi utilizarea de material conform cu proiectul pe porţiunea unde nu au avansat încă lucrările.
Expertul a menţionat că nu este necesară demolarea autostrăzii, lucrurile putând fi remediate în acest stadiu.