Încă o veste proastă pentru BCR. T. Bucureşti a lăsat definitivă decizia care declară abuzivă dobânda de referinţă a băncii

Magistraţii de la Tribunalul Bucureşti au respins contestaţia în anulare (în 3 noiembrie) şi cererea de revizuire (în 22 septembrie) formulate de avocaţii BCR într-un litigiu în care clauza privind dobânda de referinţă variabilă dintr-un contract de credit a fost declarată abuzivă, astfel că decizia a rămas definitivă.

Acesta este primul caz în care BCR pierde la Tribunalul Bucureşti pe clauza de dobândă, care dă dreptul băncii să modifice rata curentă după propriile aprecieri, fără explicaţii contractuale.

Tribunalul a decis, în recursul care a întors decizia Judecătoriei Sectorului 3, ca dobânda de referinţă variabilă să fie înlocuită cu Euribor, lucru ce face ca dobânda creditului să scadă de la 11% la sub 1,7% şi eliminarea comisionului de administrare de 13 euro pe lună. Instanţa a decis să fie păstrată marja iniţială din contract de 1,5 puncte procentuale, deşi banca modificase unilateral contractul printr-un act adiţional emis cu ocazia OUG 50/2010, prin care marja era crescută la 9,66 pp. Totodată, pe lângă restituirea sumelor încasate nelegal, banca mai trebuie să plătească şi dobândă legală clientului.

BCR reclamă abuzul juridic din partea consumatorului oportunist

Avocaţii băncii de la Nestor Nestor Diculescu Kingsten Petesen (NNDKP) consideră că instanţa de recurs a comis o eroare gravă pentru că nu a verificat scadenţarul la credit care spune că dobânda se calcula în funcţie de Euribor încă de dinainte de iniţierea acţiunii, astfel că Tribunalul ar fi considerat în mod greşit că DRV + 1,5 pp este dobânda contractuală.

BCR mai aduce în apărarea sa şi diferite cauze soluţionate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, care sunt de regulă invocate de avocaţii clienţilor nu de către cei ai băncilor. Banca consideră că instanţa a transformat legea într-un instrument de abuz pentru clientul oportunist.

„De asemenea instanţa de recurs a omis să facă aplicarea legii substanţiale invocate în lumina dezlegărilor date de Curtea Europeană de Justiţie în cauzele C-26/13 Ărpad Kasler, Hajnalka Kaslerne Rabai vs. OTP Jelzâlogbank Zrt, în cauza C226/12 Constructora Principado SA vs. Jose Ignacio Menendez Âlvarez precum şi în cauza C- 618/10, Banco Espafiol de Credito SA vs. Joaquin Calderon Camino, aşa cum Subscrisa am solicitat în mod expres prin concluziile formulate în cauză, instanţa transformând drepturilor conferite de legislaţia naţională în veritabile instrumente de abuz juridic din partea consumatorului oportunist„, se arată în motivarea cererii pentru admiterea contestaţiei în anulare, depusă de NNKDP.

De cealaltă parte, avocatul clientului, Elena Nicoară, susţine că dobânda la care face referire BCR a fost impusă printr-un act adiţional, pe care consumatorul nu l-a semnat.

„Contestatoarea nu probează cum instanţa de recurs „nu a observat în dosarul cauzei graficul de rambursare emis … .. care prevede în mod expres raportarea dobânzii variabile la indicele EURIBOR 6M plus marja fixă de 9,66 pp”. Faţă de acesta critică adusă de contestatoarea va rugăm să observaţi că, tocmai instanţa a avut în vedere chiar şi acest grafic de rambursare abuziv şi impus în care banca schimbă într-un mod unilateral clauzele contractuale în sensul că în convenţia de creditare există o marja fixă de 1,9 pp, iar conte statoarea de la sine putere măreşte această marja, fără a există un act adiţional semnat de subsemnta, la 9,66 pp, în condiţiile în care prin cererea reconventionala solicită că instanţa să recunoască următoarea formulă de calcul: DRV +EURIBOR 6M+MARJA FIXĂ DE 1,9 PP”, se arată în apărarea formulată de avocatul Elena Nicoară pentru client.

Amintim că BCR a denunţat unilateral actele adiţionale emise cu ocazia OUG 50/2010 pentru toate contractele în curs, deşi a menţionat că păstrează prevederile.

Repetiţie la ÎCCJ

BCR a pierdut definitiv în 29 octombrie procesul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe care îl avea cu un client pe clauze abuzive, după ce instanţa supremă a respins contestaţia în anulare. Acesta este primul litigiu dintre BCR şi clienţii săi în care ÎCCJ decide ca dobânda să fie calculată în funcţie de Euribor + marja iniţială din contract de 1,5%, în loc de DRV plus marjă.

Citiţi mai multe despre acest subiect:

Decizie fără precedent a Tribunalului Bucureşti. BCR trebuie să plătească dobândă la credit clientului

De ce a redus Tribunalul Bucureşti la 2% dobânda unui credit acordat de BCR

ÎCCJ a respins contestaţia în anulare a BCR într-un proces în care dobânda a fost declarată abuzivă

Decizie surprinzătoare: ÎCCJ este de acord ca dobânda creditelor unor clienţi BCR să scadă la 2%

Poziţia BCR, trimisă ECONOMICA.NET

„Ne tratăm clienții corect, iar cei mai mulţi sunt mulțumiți de produsele pe care le-am oferit de-a lungul anilor. Instabilitatea si neclaritatea cadrului legal au determinat, însă, o minoritate să conteste contractele semnate, încurajaţi cu precădere de către o serie de avocaţi interesaţi să profite din plin de pe urma intermedierii acestor litigii.

Punctăm încă o dată faptul că instabilitatea si neclaritatea cadrului legal pot paraliza finanţarea economiei, precum şi faptul că instanţele de la toate nivelurile au dat câştig de cauză băncii în majoritatea acestor procese, pe baza unor argumentele juridice şi economice solide:

1) Dosarele avand ca obiect actiunile colective formulate impotriva BCR, au fost respinse ca neintemeiate atat in fond cat si in apel la Curtea de Apel Bucuresti pe baza motivatiilor urmatoare:

– clientii au avut posibilitatea sa reflecteze asupra conditiilor de creditare si costurilor.

– s-a constatat negocierea nivelului de dobanda, inclusiv asupra tipului de dobanda.

– s-a constatat faptul ca clauza de administrare si cea privitoare la riscuri intra in costul total al creditului, pe care consumatorului s-a obligat sa-l suporte.

– evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociaza cu calitatea de a satisface cerintele de pret si plata si nici cu produsele si serviciile oferite in schimb, singurul aspect de verificat fiind masura in care aceste clauze sunt exprimate intr-un limbaj usor inteligibil.

2) Majoritatea absoluta a cauzelor (care au vizat dobanda variabila perceputa de banca) ajunse la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-au solutionat irevocabil in favoarea BCR pe baza motivatiilor urmatoare:

– Este incorecta constatarea identitatii intre „dobanda de referinta variabila” si EURIBOR.

– Instantei nu ii este permis sa treaca peste termenii conveniti de parti in contract, interpretand gresit actul de vointa al partilor sau atribuindu-I un alt inteles

– Judecatorul care solutioneaza fondul trebuie sa-l aplice in litera si spiritul sau, neavand dreptul sa-I dea alt inteles, atunci cand „este sesizat un diferend in legatura cu un act juridic, indiferent daca este unilateral sau bilateral, ale carui clauze sunt clare si precise

– Toate clauzele din contractele supuse analizei sunt clare si exprima vointa reala a partilor care au convenit in privinta modului de determinare a dobanzii variabile.

BCR considera falimentara impunerea a unor dobânzi pentru credite mai mici decât dobânzile pe care banca le plăteşte la depozite, plus celelalte costuri de finanţare. BCR respectă legea, cadrul de reglementare şi rolul autorităţilor de protecţie a drepturilor consumatorilor, însă nu va da satisfacţie celor care încalcă angajamentele contractuale asumate sau încearcă, să evite rambursarea creditelor.

BCR va contracara cu fermitate toate pretenţiile pe care le consideră lipsite de valabilitate”.