Proiectul ce vizează dezvoltarea unui sistem de alunizare cu echipaj uman (HLS), estimat la 2,9 miliarde de dolari, a fost atribuit de NASA, în luna aprilie, companiei SpaceX, creată de miliardarul Elon Musk. Însă alegerea SpaceX a fost contestată de concurenţii eliminaţi din această procedură, care au considerat că procesul de evaluare implementat de NASA a fost inechitabil şi au afirmat că agenţia spaţială americană ar fi putut să desemneze mai mulţi câştigători ai licitaţiei.
Organismul din Congresul american însărcinat cu verificarea conturilor publice (U.S. Government Accountability Office – GAO) a subliniat însă că, în apelul său iniţial de proiecte, NASA „îşi rezerva dreptul de a desemna mai mulţi câştigători, un singur câştigător sau niciun câştigător”, adăugând că agenţia americană a acţionat în concordanţă cu nivelurile sale de finanţare.
Anunţul făcut de GAO reprezintă o grea lovitură în special pentru compania Blue Origin, a cărei ofertă era considerată drept cea mai solidă după cea a companiei SpaceX.
Fondatorul Blue Origin, miliardarul Jeff Bezos, a adresat în această săptămână o scrisoare deschisă agenţiei spaţiale americane, oferindu-i o reducere de cel puţin 2 miliarde de dolari pentru ca NASA să îşi reconsidere alegerea făcută în aprilie.
Vineri, Blue Origin a reacţionat după anunţul făcut de GAO, afirmând că această agenţie nu este în măsură să răspundă „problemelor fundamentale” legate de decizia iniţială, din cauza puterii sale jurisdicţionale limitate.
„Vom continua să depunem eforturi în această direcţie pentru a exista imediat doi furnizori, deoarece noi suntem convinşi că aceasta este soluţia corectă”, a declarat o purtătoare de cuvânt de la Blue Origin.
„Programul HLS are nevoie de concurenţă mai degrabă acum decât în viitor – este cea mai bună soluţie pentru NASA şi cea mai bună soluţie pentru ţara noastră”, a adăugat ea.
După eşecul ofertei sale, Blue Origin a demarat operaţiuni frenetice de lobby pentru a anula decizia luată de NASA, fapt care a determinat Senatul american să adopte un proiect de lege ce vizează alocarea sumei de 10 miliarde de dolari pentru dezvoltarea sistemului de aselenizare cu echipaj uman.
Însă textul de lege este încă dezbătut în Camera Reprezentanţilor şi a fost calificat de criticii lui drept „o recapitalizare a companiei lui Jeff Bezos”.
Oferta acceptată depusă de SpaceX include o versiune lunară a prototipului său de vehicul spaţial Starship. Acesta din urmă, aflat în curs de dezvoltare, ar trebui să îi permită agenţiei spaţiale americane să transporte echipaje de astronauţi şi cantităţi mari de materiale în cadrul unor zboruri realizate în spaţiul îndepărtat, precum şi să coboare pe verticală pe Terra şi pe alte corpuri cereşti.
Prin programul său Artemis, NASA doreşte să trimită din nou oameni pe Lună în jurul anului 2024 şi să construiască o staţie lunară orbitală, înainte de a lansa o misiune cu echipaj uman spre planeta Marte în anii 2030.
SpaceX, compania creată de Elon Musk în 2002, este în prezent principalul partener privat al agenţiei spaţiale americane.
Graţie modulelor sale Crew Dragon, SpaceX a început să trimită astronauţi americani spre Staţia Spaţială Internaţională anul trecut, în timp ce concurentul ei Boeing nu a reuşit deocamdată să realizeze un zbor-test fără echipaj.
Săptămâna trecută, SpaceX a primit, de asemenea, un contract pentru lansarea unei misiuni NASA către Europa, unul dintre sateliţii acoperiţi cu gheaţă ai planetei Jupiter, unde o sondă americană va căuta urme care să ateste existenţa vieţii microbiene.