„Pentru ‘Salamul de Sibiu’, documentația este pe site-ul Ministerului Agriculturii, iar termenul limită pentru opoziție, la nivel național, este 15 noiembrie. Sunt semnale din țară că va fi o opoziție, trebuie să vedem despre ce este vorba ca să rezolvăm problema și să mergem mai departe cu documentația către Uniunea Europeană pentru a obține protecție și recunoaștere la nivelul Uniunii Europene pentru Indicație Geografică Protejată (IGP), unde va sta în opoziție timp de șase luni”, a spus Morărescu.
Cinci producători români de mezeluri, care realizează 90% din producția de salam de Sibiu din România, au decis înființarea Asociației Producătorilor de Salam de Sibiu (APSS), în vederea obținerii Indicației Geografice Protejată la nivel comunitar pentru acest produs, dar și pentru creșterea puterii economice a producătorilor pe plan național și internațional. Cei cinci producători sunt Agricola Bacău, Aldis, H&E Reinert, Salsi și Scandia România.
Directorul general în MADR a precizat că, până la finele anului, România va avea trei produse recunoscute la nivel european, deoarece alte două produse, ‘Telemeaua de Ibănești’ și ‘Pește Novac afumat de Țara Bârsei’, sunt deja în faza finală de opoziție pe site-ul Uniunii Europene.
„Pentru celelalte două produse, ‘Telemeaua de Ibănești’ și ‘Pește Novac afumat de Țara Bârsei’, au fost câteva observații de formă, nu de fond, dar am dat răspunsul cuvenit și nu mai sunt probleme. Acum sunt la nivel european, pe site-ul UE, iar la sfârșitul anului expiră perioada de opoziție pentru ambele produse și, astfel, România va avea trei produse protejate la nivel comunitar. Sper ca la sfârșitul anului 2015 să avem cel puțin 10 produse cu documentațiile trimise la UE, produse pe care le-am identificat ca fiind de notorietate. Am început să lucrăm cu grupurile aplicante în așa fel încât ei să depună documentația”, a mai spus Viorel Morărescu.
Cele zece produse care se află în pregătire pentru obținerea protecției europene sunt ‘Brânza de Covurlui’, ‘Salamul de Nădlac’, ‘Pita de Pecica’, ‘Cârnații de Pleșcoi’, ‘Salamul de Sibiu’, ‘Vîrșli’, ‘Brânza de Giulianca Brăila’, ‘Gemul de Rubarbă’, ‘Scrumbia de Dunăre eviscerată afumată’ și ‘Telemeaua de la Mărginimea Sibiului’.
Potrivit datelor MADR, la nivel mondial sunt garantate 1.427 de produse tradiționale din care UE deține 1.404. Cele mai multe produse protejate le deține Italia, 296, Franța, 243, Spania, 205, Portugalia, 139, Grecia, 106, și Germania, 96.
Deși a intrat odată cu România în Uniunea Europeană, Bulgaria are trei produse cu Denumire de Origine Protejată (DOP) și 11 cu IGP, iar Italia și Franța dețin supremația cu 296, respectiv 243 de astfel de produse protejate.