Încă un an cu rate mici şi credite ieftine. Când vor începe să crească din nou dobânzile

Deflaţia, susţinută puternic de volumul mare de importuri, strică socotelile BNR şi şansele de întărire a politicii monetare, după cum subliniază Ionuţ Dumitru, economist şef Raiffeisen Bank. După anunţul Institutului Naţional de Statistică care a anunţat o inflaţie de minus 0,7%, mai mare decât aprecierile analiştilor şi media publicată de Bloomberg, de minus 0,6%, mulţi economişti îşi revizuiesc poziţiile. Totuşi, eliminarea „efectului de bază” al reducerii TVA la alimente din iunie 2015 se vede în evoluţia inflaţiei din iunie 2016, care a ajuns la minus 0,7%, de la minus 3,5% în mai.

Cauzele ţin în principal de preţul alimentelor, care datorită vremii favorabile agriculturii nu au crescut şi nici nu vor creşte prea curând, potrivit lui Ciprian Dascălu, economist-şef la ING, şi importului de deflaţie din Uniunea Europeană, după declaraţia lui Ionuţ Dumitru. Ultimul precizează că fără importurile masive ale României, care trag în jos inflaţia, creşterea consumului cu 10% în trimestrul I şi majorarea salariilor s-ar reflecta cu siguranţă în nivelul indicelui preţurilor de consum.

Conform scenariului de bază al BNR, rata anuală a inflaţiei se va situa la 0,6% la sfârşitul anului 2016 şi la 2,7% la finele anului 2017.În lumina noilor cifre statistice însă, toată lumea se gândeşte că inflaţia va rămâne în teritoriu negativ şi la sfârtşitul anului 2016. În acest context, Radu Crăciun, preşedinte BCR Pensii Private, vede clar inflaţie negativă în luna decembrie, Ionuţ Dumitru undeva în jurul lui zero, posibil sub acest nivel, Ciprian Dascălu la minus 0,8% în 2016 şi 2,1% la sfârşitul lui 2017 (pe fondul unor previziuni de creştere a preţului petrolului), iar echipa de analişti ai Unicredit Bank la 0,1% în decembrie şi 2,1% în decembrie 2017.

ROBOR la 3 luni rămâne sub 1% în 2016

Coroborat cu efectele Brexitului, care complică şi mai mult lucrurile, posibilitatea ca BNR să îngusteze coridorul de dobândă anul acesta (are efect direct asupra majorării nivelului Robor la 3 luni) începe să se estompeze. Lichiditatea masivă de 10-11 miliarde de lei plasată de bănci lunar la BNR micşorează la rândul său varianta majorării dobânzilor bancare anul acesta. Dumitru spune că ar exista şanse ca spre sfârşitul anului să crească totuşi Robor, datorită maturităţilor foarte mici la titlurile de stat din septembrie încolo, dar depinde şi de profilul bugetar de la sfârşitul anului.

Radu Crăciun spune cu siguranţă că cel puţin 12 luni de acum încolo dobânzile din piaţă nu vor creşte, declaraţie motivată de inflaţia negativă din 2016 şi lichiditatea din piaţă pentru care nu există variante de investire pe plan intern. La rândul său, Ciprian Dascălu susţine că este posibil ca spre sfârşitul primului trimestru din 2017 să asistăm la o primă creştere a nivelului Robor la 3 luni. Echipa de cercetare a Unicredit vede nivelul Robor la trei luni la 0,75% în decembrie 2016 (chiar mai mic decât zilele acestea, dar relativ constant în ultimele luni) şi de 1,07% în 2017.

În perioada 1 iunie 2016 – 12 iulie, Robor la 3 luni a oscilat între 0,73% şi 0,85%, în condiţiile în care la începutul anului era de peste 1%. Ieri, nivelul indicelui, în funcţie de care oscilează în principal dobânda la creditele ipotecare în lei, a fost de 0,80%.